Deși uriașă ca popularitate, Van Halen nu fusese până atunci o trupă orientată spre single-uri. Aveau trei coveruri ajunse în top 40 („You Really Got Me”, „(Oh) Pretty Woman” și „Dancing in the Street”), dar un singur cântec era original, „Dance the Night Away”. Între timp, restul lumii muzicale începea să țină pasul cu amestecul Van Halen de hard rock, heavy metal și glam, cu Mötley Crüe, Quiet Riot și Def Leppard având hituri în clasamente în 1983.
Din acest punct de vedere, „Jump” este unul dintre cele mai improbabile piese care au cucerit locul 1 în topul Billboard. Dar de unde a început?
Povestea piesei „Jump” începe în timpul înregistrărilor pentru „Fair Warning” (1981). Eddie Van Halen, fost copil-pianist-minune, compusese un refren cu potențial pop. Dar Davide Lee Roth și producătorul Ted Templeman priveau cu scepticism introducerea clapelor în sunetul trupei, respingând introducerea sintetizatorului în muzica lor pentru mai mulți ani. „Anumiți oameni nu voiau să cânt la clape, pentru că erau de părere că ar trebui să fiu doar un erou al chitarei”, avea să explice ulterior Eddie Van Halen pentru Guitar World.
După ce a finalizat de unul singur structura instrumentală, Eddie Van Halen i-a prezentat piesa lui Templeman, care l-a convins la rândul său pe Roth să scrie versurile. Într-o plimbare cu automobilul său, Roth și-a amintit o știre despre o persoană care amenința că va sări de pe o clădire din Los Angeles. Și-a imaginat că cineva trebuie să fi spus „hai, sari”, replică ce a inspirat versul inițial și, în cele din urmă, titlul piesei. Restul textului se îndepărtează de știrea inițială, Roth afirmând că unele versuri erau replici de agățat auzite de la stripperi în aceeași perioadă.
„Jump” a devenit primul și singurul lor single ajuns pe locul 1 în SUA, petrecând cinci săptămâni în fruntea topului Billboard Hot 100.
La finalul turneului din 1984, Van Halen ajunsese la apogeu. Un hit pe locul 1, un album multi-platină și un turneu extrem de profitabil ar fi trebuit să fie motive de sărbătoare. În schimb, Roth a decis să plece. EP-ul său solo de debut, „Crazy From the Heat”, a generat două hituri în top 20 și i-a adus chiar și un contract pentru un film, evaluat, potrivit relatărilor, la 20 de milioane de dolari. Roth nu doar că respingea introducerea sintetizatoarelor în muzică, dar voia și o prezență scenică și o imagine mai accentuate, ceea ce a generat tensiuni repetate în studio și pe scenă.
Într-un interviu, Roth a spus că el și frații Van Halen „s-au urât mereu”, chiar de la început până în ultima convorbire telefonică și că între ei au existat diferențe creative constante.
Conflictele au atins cote maxime, ducând în cele din urmă la despărțirea din 1985. Van Halen a continuat cu fostul solist Montrose, Sammy Hagar, obținând patru albume consecutive pe locul 1.
Foto: Getty Images.
