AIPrea lung? Citește sumarul.
- Lupta împotriva corupției în România este esențială pentru supraviețuirea statului, iar normalizarea mitei ca formă de supraviețuire alimentează sistemul corupt.
- Dublul standard și reabilitarea politicienilor suspectați de corupție subminează încrederea în stat și nu ar trebui să fie confundată cu dreptul de a ocupa funcții publice.
- Decizia Curții Constituționale de a limita transparența declarațiilor de avere accentuează opacitatea guvernului într-un context economic tensionat.
- În Ucraina, în contrast cu România, societatea se mobilizează pentru protejarea instituțiilor anticorupție, sub presiunea Europei și FMI pentru reforme autentice.
- Lipsa leadershipului prin exemplu la nivel înalt și criza de legitimitate a României pun în pericol stabilitatea internă și prestigiul țării ca model regional.
Laura Ștefan, expert anticorupție, ne reamintește în cel mai nou episod al podcastului Punctul pe Știri că lupta împotriva corupției nu e un moft democratic – este o condiție de supraviețuire a statului.
Ce este „corupția de supraviețuire” și cum a ajuns normalitate?
Românii au învățat, din anii 2000 încoace, că „a da mită” nu e corupție, ci doar o formă de a supraviețui unui sistem bolnav. Laura Ștefan demontează acest mit și atrage atenția: „Sistemul e hrănit de cei care acceptă să intre în relația coruptă.” Nu doar funcționarul corupt e vinovat, ci și cetățeanul care consideră normal să ungă mecanismul.
Bolojan, Neacșu, și șpăgile politice: unde e linia roșie?
În plin scandal de integritate în guvern, cu miniștri suspectați de fapte de corupție, premierul Ilie Bolojan invocă reabilitarea. Dar Laura Ștefan e fermă: reabilitarea nu e sinonimă cu „dreptul de a fi ministru”. Iar dublul standard nu face decât să submineze și mai tare încrederea în stat.
Declarațiile de avere: cum am tăiat singuri craca transparenței?
Decizia Curții Constituționale de a ciunti sistemul declarațiilor de avere a fost anunțată, ironic, chiar de un consilier prezidențial. Într-un context economic tensionat, când populației i se cer sacrificii, statul răspunde cu opacitate și protejarea rețelelor de influență.
Ucraina: anticorupție cu proteste în stradă și presiune pe Zelenski
Într-un contrast frapant, în Ucraina, oamenii protestează în plin război pentru apărarea instituțiilor anticorupție. Laura Ștefan, membră a comisiei de selecție pentru viitorul șef al Biroului pentru Securitate Economică, descrie o societate care nu mai acceptă jumătăți de măsură. Europa și FMI pun presiune pentru reforme reale. România... tace.
„Leadership by example”? În limba română, nu există încă o traducere
Poate nu întâmplător. Pentru că în România încă mai credem că putem cere sacrificii de la cetățeni fără să oferim exemple de integritate în vârful puterii. Dar cum spune Laura Ștefan, între o copie și un extremist veritabil, oamenii aleg întotdeauna originalul.
Concluzie: anticorupția nu e un slogan. E ultimul bastion al democrației
Corupția sapă la rădăcinile democrației. România e deja într-o criză de legitimitate, avertizează Laura Ștefan. Dacă nu ne ridicăm la nivelul propriilor pretenții, riscăm nu doar destabilizare internă, ci și pierderea rolului de model regional. Asta dacă ne mai pasă de așa ceva.
🎧 Ascultă episodul complet aici:
