”Monetizarea datelor și recuperarea suveranității
asupra acestor date reprezintă un aspect esențial, la fel ca și spargerea
monopolurilor în Europa, și asta cât mai curând posibil”, spune, în interviul
de la Punctul pe știri Guy Verhofstadt.
„Să facem democrația măreață din nou” este
provocarea lansată de Guy Verhofstadt, prim-ministru al Belgiei timp de aproape
un deceniu și fost lider al grupului liberal ALDE din Parlamentul European.
Guy Verhofstadt își lansează la București prima
carte în limba română, „Înfrângerea trumpismului”, în cadrul Forumului
EUROSFAT.
Magda Grădinaru: Cartea
dumneavoastră, „Înfrângerea trumpismului”, pe care o veți discuta și în
România, la Forumul Eurosfat, apare chiar după ce valul democrat din Statele
Unite i-a dat o lovitură masivă lui Donald Trump.Așadar, mai întâi de toate, aș
vrea să știu care este opinia dumneavoastră?
Guy Verhofstadt: Glumesc
adesea pe această temă și spun că, după șase luni, deja funcționează. Dar,
vorbind mai serios, cred că este un pic prea optimist să credem că acesta este
sfârșitul populismului și al trumpismului. Dacă ne uităm cu atenție la mai
multe țări din Europa, vedem că populismul este în creștere. Votul de la
alegerile intermediare din SUA a fost mai degrabă un vot împotriva lui Trump
decât un vot pentru o alternativă democratică, deoarece, deocamdată, nu există
o alternativă din partea Partidului Democrat. Așadar, ceea ce s-a întâmplat a
fost, cred eu, un vot împotriva președintelui în funcție.
Dar în viitor, după doi ani de majoritate democrată
în Senat și în Camera Reprezentanților, este foarte posibil ca populismul să
revină și ca un candidat republican să ajungă din nou la putere.
Așadar, să nu fim prea optimiști în privința a ceea
ce s-a întâmplat în SUA. A fost cu siguranță un vot împotriva lui Trump din
cauza creșterii prețurilor, a inflației și așa mai departe.
Dar ce înțelegeți de fapt prin trumpism?
Folosesc cuvântul „trumpism” ca exemplu pentru ceea
ce vedem în general ca fiind populism în mai multe țări. Iar când scrii o carte
în limba engleză, este mai bine să folosești un titlu care vorbește pe
înțelesul oamenilor.Mă refer în principal la trumpism și la populism în
general, deoarece și pentru majoritatea partidelor populiste și extremiste,
Trump constituie exemplul de urmat, modelul pe care vor să îl copieze.
Credeți că acesta este un eșec și pentru mișcarea
MAGA?
Nu, cred că este mai degrabă un eșec personal al
lui Trump și al deciziilor sale neinspirate privind tarifele, creșterea
prețurilor la petrol, războiul din Iran și așa mai departe.
Și s-a întâmplat și următorul lucru: înainte de
alegerile intermediare, el spunea: „Da, acestea vor fi alegeri cruciale;
trebuie să băgați de seamă că eu nu sunt pe buletinul de vot, dar de fapt eu
sunt pe buletinul de vot” și așa mai departe. Așadar, a fost oricum un
referendum personal, lucru care este evident. Dar ar fi o mare greșeală să credem acum că populismul a luat
sfârșit și că același lucru se va întâmpla în orice altă țară: în Franța, în
Marea Britanie, în Germania, în Italia și în majoritatea țărilor din Europa.
Încă nu avem o alternativă la populism. Încă ne
lipsește ceea ce eu numesc antiteza populismului.
Acesta este și motivul scrierii cărții. Scopul
cărții este de a descrie, în special în partea a treia, care ar putea fi o nouă
cale, o nouă gândire politică care să poată învinge populismul, nu doar prin
argumente negative, ci propunând o alternativă, o viziune pentru viitor și
readucând speranța în politică.
Bun, dar pe fondul ascensiunii rețelelor sociale populiste, al algoritmilor care știu ce ar trebui să alegem mai bine decât o facem noi, precum și al dispariției mass-mediei tradiționale, ce șanse mai are un politician liberal? Ar trebui poate să imite populiștii?
Absolut deloc. Aceasta este o greșeală care nu
trebuie făcută, deoarece oamenii votează întotdeauna originalul și niciodată
copia. Prin urmare, calea de urmat
pentru liberalism este să se reinventeze și să se redefinească, iar în plus, să
dezvolte o viziune pentru viitor care poate fi diferită de vederile liberale
clasice și tradiționale.
Acesta este și motivul pentru care în carte
folosesc termenul de „cetățenism” ca alternativă, ca viziune alternativă. Iar
cetățenismul înseamnă să pui întotdeauna cetățeanul în centrul acțiunii și al
propunerilor politice.
De exemplu, să încercăm să democratizăm capitalul,
deoarece inegalitatea uriașă din societatea noastră se datorează creșterii
veniturilor din capital, iar oamenii obișnuiți nu dețin de obicei capital, așa
că nu beneficiază de pe urma câștigurilor și a profiturilor uriașe realizate
astăzi de proprietarii de capital.
Nu este sfârșitul istoriei, cum spunea Fukuyama.
Este exact contrariul. Trebuie să fim foarte critici cu propriul nostru sistem
politic democratic, să îl schimbăm, să îl adaptăm și să îl reformăm. Iar reforma care trebuie făcută, în opinia mea, este ca, cel puțin
pentru acei oameni care își doresc acest lucru, să fie posibilă o formă de
democrație directă, să nu fie suficientă doar democrația reprezentativă.
Să privim puțin spre soluții. Este democrația
militantă o soluție? Căci, știind cazul României, tocmai am văzut anularea
alegerilor prezidențiale.
Vorbiți despre democrația reprezentativă. Eu
vorbesc despre democrație directă. Asta înseamnă că oamenii au posibilitatea de
a decide singuri asupra legislației, dacă trebuie construit un pod, sau orice
altă decizie politică care trebuie luată.
Nu vreau să transform fiecare cetățean în
politician, dar cel puțin trebuie să aibă șansa de a alege și de a spune:
„Decid eu însumi”. Iar cei care nu au timp sau curaj să facă asta pot continua
să aleagă pe cineva și să fie reprezentați de acel cineva.
Dar cred – și acesta este motivul pentru care o
numesc democrație binară – că un sistem mixt între democrația directă și cea
reprezentativă este extrem de necesar.
Și vedem, de asemenea, la nivel mondial că singura
democrație liberală care este cu adevărat populară, unde oamenii sunt cu
adevărat mulțumiți, este democrația elvețiană. Este singura țară, singura
democrație liberală din lume unde 80% dintre oameni spun: „Sunt mulțumit de
sistemul meu”.
În timp ce în toate celelalte țări – nu știu care
sunt cifrele pentru România, dar cunosc cifrele pentru Belgia, Germania, țările
scandinave și așa mai departe – ele sunt între 3 și 5 pe o scară de la 0 la 10.
Asta este un dezastru.
Corectarea votului prin intermediul Curții
Constituționale devine o problemă uriașă în multe țări, deoarece acești
judecători constituționali sunt cu toții numiri politice. Cum poți fi sigur de
independența unei Curți Constituționale dacă aceasta este decisă de
politicieni?
Așadar, nu te poți aștepta ca o Curte
Constituțională să fie complet independentă. În America, cu siguranță nu, având
în vedere Curtea Supremă. Asta este clar.
Prin urmare, una dintre propunerile mele din carte
este că poate tragerea la sorți nu este o metodă rea. Vechea metodă a
democrației ateniene s-ar putea să nu fie bună pentru a înlocui alegerile, dar
este o metodă bună pentru a numi judecători și membri ai Curții
Constituționale, deoarece atunci ai garanția că sunt independenți, că nu mai
depind de niciun partid politic.
Această democrație liberală despre care vorbiți
este vizată atât de Rusia și de mișcarea MAGA, cât și de unii ideologi din
Silicon Valley care au construit o întreagă ideologie menită să submineze
liberalismul, alimentând și sprijinind platformele radicale. Vedeți în aceasta
un pact sau o coincidență?
Nu cred că este o coincidență. Nu este o
coincidență că, de exemplu, autoritățile americane nu fac nimic împotriva
marilor monopoluri din America.
Au luat măsuri împotriva lor la sfârșitul secolului
al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea pentru a sparge monopolurile din
telecomunicații, oțel și alte sectoare industriale. Iar astăzi nu fac nimic
împotriva monopolurilor pe care le deține X. X are monopolul pe fluxul de
știri, Meta are monopolul în social media, iar Google are monopolul în
motoarele de căutare.
Așadar, americanii nu vor face nimic. Dar noi,
europenii, putem face ceva. Ceea ce propun în carte este ca europenii să spargă
aceste monopoluri și să își creeze o oarecare suveranitate asupra datelor pe
care le producem cu toții. Toate aceste date pleacă
gratuit de cealaltă parte a Atlanticului, iar americanii și chinezii fac bani,
fac profituri uriașe de pe urma lor, în timp ce noi nu suntem capabili să facem
același lucru.
Prin urmare, monetizarea datelor și recuperarea
suveranității asupra acestor date reprezintă un aspect esențial, la fel ca și
spargerea monopolurilor în Europa, și asta cât mai curând posibil.
Credeți că Uniunea Europeană a pierdut acest meci,
dat fiind că pare să rămână în urmă față de SUA și China în domeniul
inteligenței artificiale?
Este foarte clar, deoarece noi credem că prin
reglementare ne vom recăpăta poziția de lider. Dar acest lucru nu este
adevărat, pentru că atunci când creezi reglementări extrem de complicate – DSA,
DMA, GDPR, legislația privind IA –, marile companii americane se pot conforma
mult mai ușor acestor reguli complexe decât o pot face micile companii
europene.
Așadar, în cele din urmă, toate reglementările pe
care le facem ajută de fapt Statele Unite și China să își consolideze
monopolurile digitale: unul de cealaltă parte a Atlanticului și celălalt în
China continentală, bazat pe puterea statului comunist.
Cea mai bună metodă este să creăm o singură
autoritate în Europa. În prezent, nu avem o singură autoritate. Dacă cineva
care ne ascultă vrea să dezvolte o nouă aplicație și dorește să o lanseze în
Europa, are nevoie de 27 de autorizări și trebuie să încheie 100 de acorduri cu
operatorii de telefonie mobilă. Așa ceva este imposibil. Ai pierdut deja
bătălia împotriva competitorului american sau chinez încă din prima zi.
În America există FCC – Comisia Federală pentru
Comunicații. Ai nevoie de o singură autorizație, faci un acord cu trei mari
operatori de telefonie și îți lansezi aplicația. În Europa, acest lucru nu este
posibil.
În plus, există foarte mulți bani în Europa sub
formă de economii în conturile bancare ale cetățenilor. 13 trilioane de euro
stau blocați în conturile noastre bancare. Dar nu îi folosim pentru a investi
în această nouă lume digitală, cea de mâine. Nu, acești bani sunt investiți în
companii americane sau din afara Europei.
Și asta pentru că nu există o uniune a piețelor de
capital. Încă avem 27 de piețe diferite și nu există o singură bursă în Europa
care să poată atrage și mobiliza toți acești bani pentru a dezvolta acest
viitor digital. Prin urmare, sunt multe de făcut.
Oamenii vorbesc în această perioadă despre o Ialta
2, cu Statele Unite, China și Rusia drept marile puteri mondiale. Unde se
situează Uniunea Europeană în tot acest peisaj?
Putem avea un loc la masa deciziilor dacă ne unim,
dacă creăm o adevărată Federație Europeană. Cu siguranță. Iar asta înseamnă o
apărare europeană, o armată europeană, o piață unică europeană și alte lucruri
de acest gen.
Și acesta este probabil cel mai important lucru de
făcut în anii următori: să stabilim Uniunea Europeană drept un imperiu al
binelui, deoarece există destule imperii ale răului: Rusia, China și, din când
în când, sub conducerea lui Trump, Statele Unite.
Un imperiu al binelui ar fi benefic în această lume
a imperiilor. Iar singura modalitate de a realiza acest lucru este să ne unim,
să ne unim și iar să ne unim, creând cel puțin o apărare europeană și renunțând
la unanimitate și la dreptul de veto în cadrul Uniunii Europene, făcând-o un
imperiu capabil să acționeze.
Referitor la o uniune federală, se vorbește în
zilele noastre despre o Europă cu două viteze, nu una federală.
Nu, avem nevoie de una federală. Asta este foarte
clar. Iar ideea unei Europe cu două viteze... dacă nu este posibilă crearea
unei Federații Europene, poate că va trebui să mergem înainte cu acele țări
care doresc acest lucru.
De ce nu? Aceasta este probabil singura cale de a scăpa de regula unanimității și de alte piedici similare.
Trebuie să trec la ultima întrebare. Am început cu
Donald Trump. Există o îngrijorare tot mai mare că își va radicaliza și mai
mult agenda. Ce părere aveți despre asta?
Este posibil, dar va fi foarte dificil, deoarece în
sistemul american ai nevoie atât de președinte, cât și de Congres pentru a
putea promova măsuri. Iar el nu mai are un Congres cu care să își susțină
agenda.
Dar asta nu înseamnă că democrații vor câștiga
peste doi ani, deoarece acum au o asemenea majoritate încât sunt responsabili
pentru ceea ce se întâmplat în SUA. Iar dacă nu reușesc să livreze rezultate,
vor plăti un preț pentru asta peste doi ani.Iar singura modalitate de a obține
rezultate este dezvoltarea unei noi viziuni asupra societății. Oamenii exact
asta cer. Iar acest lucru încă nu a fost făcut de Partidul Democrat.
--
Organizat de Europuls, Forumul EUROSFAT este cel mai mare forum anual de afaceri europene din România și a ajuns la ediția a XIV-a, sub tema „România și cele 2026 de nuanțe de adevăr”.
Forumul începe joi, iar timp de două zile,
decidenți, experți și cetățeni vor discuta despre:
- Perspectivele de competitivitate ale României
- RO Wallet: cum transformăm identitatea digitală
într-un instrument util cetățenilor
- De la PNRR la PPNR - lecții învățate
- EURO: Proiect de țară sau capcană?
- EU Inc. - ce înseamnă al 28-lea regim pentru
companiile românești?
- Inteligența artificială în sectorul public
- Drumul către dreptate: cum îl facem mai simplu?
- Justiția mai aproape de oameni: ce putem face
împreună?
- Energia Neagră vs. Tranziția Verde
EUROSFAT a fost câștigător național al Premiului
Charlemagne în 2022, a câștigat Premiul I la Gala Societății Civile, categoria
„Tineri de Bine”, și a fost apreciat ca model de bune practici de Roberta
Metsola, președinta Parlamentului European.
Mai poți prinde un loc la EUROSFAT 2026!
Participarea este gratuită, iar înscrierile sunt deschise pe eurosfat.ro.
