Web radiosRock NewsPodcasturiDicționar RockCalendar RockVideo RockConcursuriEmisiuniEchipaRețeaIntră în cont

Rock News

INTERVIU cu Guy Verhofstadt: Democratizarea capitalului, un mix între democrație reprezentativă și democrație directă și crearea unei Federații Europene, soluții pentru a ieși din criza democrației liberale, înainte de a fi prea târziu

A fost “trumpismul” înfrânt sau urmează o perioadă de turbulențe, în care democrația liberală trebuie să se reinventeze și să reintre în cursă, într-o lume în care “băieții răi”, autocrații și populiștii, și-au dat mâna și cooperează?

miercuri, 11 noiembrie 2026

”Monetizarea datelor și recuperarea suveranității asupra acestor date reprezintă un aspect esențial, la fel ca și spargerea monopolurilor în Europa, și asta cât mai curând posibil”, spune, în interviul de la Punctul pe știri Guy Verhofstadt.

„Să facem democrația măreață din nou” este provocarea lansată de Guy Verhofstadt, prim-ministru al Belgiei timp de aproape un deceniu și fost lider al grupului liberal ALDE din Parlamentul European.

Guy Verhofstadt își lansează la București prima carte în limba română, „Înfrângerea trumpismului”, în cadrul Forumului EUROSFAT.

Magda Grădinaru: Cartea dumneavoastră, „Înfrângerea trumpismului”, pe care o veți discuta și în România, la Forumul Eurosfat, apare chiar după ce valul democrat din Statele Unite i-a dat o lovitură masivă lui Donald Trump.Așadar, mai întâi de toate, aș vrea să știu care este opinia dumneavoastră?

Guy Verhofstadt: Glumesc adesea pe această temă și spun că, după șase luni, deja funcționează. Dar, vorbind mai serios, cred că este un pic prea optimist să credem că acesta este sfârșitul populismului și al trumpismului. Dacă ne uităm cu atenție la mai multe țări din Europa, vedem că populismul este în creștere. Votul de la alegerile intermediare din SUA a fost mai degrabă un vot împotriva lui Trump decât un vot pentru o alternativă democratică, deoarece, deocamdată, nu există o alternativă din partea Partidului Democrat. Așadar, ceea ce s-a întâmplat a fost, cred eu, un vot împotriva președintelui în funcție.

Dar în viitor, după doi ani de majoritate democrată în Senat și în Camera Reprezentanților, este foarte posibil ca populismul să revină și ca un candidat republican să ajungă din nou la putere.

Așadar, să nu fim prea optimiști în privința a ceea ce s-a întâmplat în SUA. A fost cu siguranță un vot împotriva lui Trump din cauza creșterii prețurilor, a inflației și așa mai departe.

Dar ce înțelegeți de fapt prin trumpism?

Folosesc cuvântul „trumpism” ca exemplu pentru ceea ce vedem în general ca fiind populism în mai multe țări. Iar când scrii o carte în limba engleză, este mai bine să folosești un titlu care vorbește pe înțelesul oamenilor.Mă refer în principal la trumpism și la populism în general, deoarece și pentru majoritatea partidelor populiste și extremiste, Trump constituie exemplul de urmat, modelul pe care vor să îl copieze.

Credeți că acesta este un eșec și pentru mișcarea MAGA?

Nu, cred că este mai degrabă un eșec personal al lui Trump și al deciziilor sale neinspirate privind tarifele, creșterea prețurilor la petrol, războiul din Iran și așa mai departe.

Și s-a întâmplat și următorul lucru: înainte de alegerile intermediare, el spunea: „Da, acestea vor fi alegeri cruciale; trebuie să băgați de seamă că eu nu sunt pe buletinul de vot, dar de fapt eu sunt pe buletinul de vot” și așa mai departe. Așadar, a fost oricum un referendum personal, lucru care este evident. Dar ar fi o mare greșeală să credem acum că populismul a luat sfârșit și că același lucru se va întâmpla în orice altă țară: în Franța, în Marea Britanie, în Germania, în Italia și în majoritatea țărilor din Europa.

Încă nu avem o alternativă la populism. Încă ne lipsește ceea ce eu numesc antiteza populismului.

Acesta este și motivul scrierii cărții. Scopul cărții este de a descrie, în special în partea a treia, care ar putea fi o nouă cale, o nouă gândire politică care să poată învinge populismul, nu doar prin argumente negative, ci propunând o alternativă, o viziune pentru viitor și readucând speranța în politică.

Bun, dar pe fondul ascensiunii rețelelor sociale populiste, al algoritmilor care știu ce ar trebui să alegem mai bine decât o facem noi, precum și al dispariției mass-mediei tradiționale, ce șanse mai are un politician liberal? Ar trebui poate să imite populiștii?

Absolut deloc. Aceasta este o greșeală care nu trebuie făcută, deoarece oamenii votează întotdeauna originalul și niciodată copia. Prin urmare, calea de urmat pentru liberalism este să se reinventeze și să se redefinească, iar în plus, să dezvolte o viziune pentru viitor care poate fi diferită de vederile liberale clasice și tradiționale.

Acesta este și motivul pentru care în carte folosesc termenul de „cetățenism” ca alternativă, ca viziune alternativă. Iar cetățenismul înseamnă să pui întotdeauna cetățeanul în centrul acțiunii și al propunerilor politice.

De exemplu, să încercăm să democratizăm capitalul, deoarece inegalitatea uriașă din societatea noastră se datorează creșterii veniturilor din capital, iar oamenii obișnuiți nu dețin de obicei capital, așa că nu beneficiază de pe urma câștigurilor și a profiturilor uriașe realizate astăzi de proprietarii de capital.

Nu este sfârșitul istoriei, cum spunea Fukuyama. Este exact contrariul. Trebuie să fim foarte critici cu propriul nostru sistem politic democratic, să îl schimbăm, să îl adaptăm și să îl reformăm. Iar reforma care trebuie făcută, în opinia mea, este ca, cel puțin pentru acei oameni care își doresc acest lucru, să fie posibilă o formă de democrație directă, să nu fie suficientă doar democrația reprezentativă.

Să privim puțin spre soluții. Este democrația militantă o soluție? Căci, știind cazul României, tocmai am văzut anularea alegerilor prezidențiale.

Vorbiți despre democrația reprezentativă. Eu vorbesc despre democrație directă. Asta înseamnă că oamenii au posibilitatea de a decide singuri asupra legislației, dacă trebuie construit un pod, sau orice altă decizie politică care trebuie luată.

Nu vreau să transform fiecare cetățean în politician, dar cel puțin trebuie să aibă șansa de a alege și de a spune: „Decid eu însumi”. Iar cei care nu au timp sau curaj să facă asta pot continua să aleagă pe cineva și să fie reprezentați de acel cineva.

Dar cred – și acesta este motivul pentru care o numesc democrație binară – că un sistem mixt între democrația directă și cea reprezentativă este extrem de necesar.

Și vedem, de asemenea, la nivel mondial că singura democrație liberală care este cu adevărat populară, unde oamenii sunt cu adevărat mulțumiți, este democrația elvețiană. Este singura țară, singura democrație liberală din lume unde 80% dintre oameni spun: „Sunt mulțumit de sistemul meu”.

În timp ce în toate celelalte țări – nu știu care sunt cifrele pentru România, dar cunosc cifrele pentru Belgia, Germania, țările scandinave și așa mai departe – ele sunt între 3 și 5 pe o scară de la 0 la 10. Asta este un dezastru.

Corectarea votului prin intermediul Curții Constituționale devine o problemă uriașă în multe țări, deoarece acești judecători constituționali sunt cu toții numiri politice. Cum poți fi sigur de independența unei Curți Constituționale dacă aceasta este decisă de politicieni?

Așadar, nu te poți aștepta ca o Curte Constituțională să fie complet independentă. În America, cu siguranță nu, având în vedere Curtea Supremă. Asta este clar.

Prin urmare, una dintre propunerile mele din carte este că poate tragerea la sorți nu este o metodă rea. Vechea metodă a democrației ateniene s-ar putea să nu fie bună pentru a înlocui alegerile, dar este o metodă bună pentru a numi judecători și membri ai Curții Constituționale, deoarece atunci ai garanția că sunt independenți, că nu mai depind de niciun partid politic.

Această democrație liberală despre care vorbiți este vizată atât de Rusia și de mișcarea MAGA, cât și de unii ideologi din Silicon Valley care au construit o întreagă ideologie menită să submineze liberalismul, alimentând și sprijinind platformele radicale. Vedeți în aceasta un pact sau o coincidență?

Nu cred că este o coincidență. Nu este o coincidență că, de exemplu, autoritățile americane nu fac nimic împotriva marilor monopoluri din America.

Au luat măsuri împotriva lor la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea pentru a sparge monopolurile din telecomunicații, oțel și alte sectoare industriale. Iar astăzi nu fac nimic împotriva monopolurilor pe care le deține X. X are monopolul pe fluxul de știri, Meta are monopolul în social media, iar Google are monopolul în motoarele de căutare.

Așadar, americanii nu vor face nimic. Dar noi, europenii, putem face ceva. Ceea ce propun în carte este ca europenii să spargă aceste monopoluri și să își creeze o oarecare suveranitate asupra datelor pe care le producem cu toții. Toate aceste date pleacă gratuit de cealaltă parte a Atlanticului, iar americanii și chinezii fac bani, fac profituri uriașe de pe urma lor, în timp ce noi nu suntem capabili să facem același lucru.

Prin urmare, monetizarea datelor și recuperarea suveranității asupra acestor date reprezintă un aspect esențial, la fel ca și spargerea monopolurilor în Europa, și asta cât mai curând posibil.

Credeți că Uniunea Europeană a pierdut acest meci, dat fiind că pare să rămână în urmă față de SUA și China în domeniul inteligenței artificiale?

Este foarte clar, deoarece noi credem că prin reglementare ne vom recăpăta poziția de lider. Dar acest lucru nu este adevărat, pentru că atunci când creezi reglementări extrem de complicate – DSA, DMA, GDPR, legislația privind IA –, marile companii americane se pot conforma mult mai ușor acestor reguli complexe decât o pot face micile companii europene.

Așadar, în cele din urmă, toate reglementările pe care le facem ajută de fapt Statele Unite și China să își consolideze monopolurile digitale: unul de cealaltă parte a Atlanticului și celălalt în China continentală, bazat pe puterea statului comunist.

Cea mai bună metodă este să creăm o singură autoritate în Europa. În prezent, nu avem o singură autoritate. Dacă cineva care ne ascultă vrea să dezvolte o nouă aplicație și dorește să o lanseze în Europa, are nevoie de 27 de autorizări și trebuie să încheie 100 de acorduri cu operatorii de telefonie mobilă. Așa ceva este imposibil. Ai pierdut deja bătălia împotriva competitorului american sau chinez încă din prima zi.

În America există FCC – Comisia Federală pentru Comunicații. Ai nevoie de o singură autorizație, faci un acord cu trei mari operatori de telefonie și îți lansezi aplicația. În Europa, acest lucru nu este posibil.

În plus, există foarte mulți bani în Europa sub formă de economii în conturile bancare ale cetățenilor. 13 trilioane de euro stau blocați în conturile noastre bancare. Dar nu îi folosim pentru a investi în această nouă lume digitală, cea de mâine. Nu, acești bani sunt investiți în companii americane sau din afara Europei.

Și asta pentru că nu există o uniune a piețelor de capital. Încă avem 27 de piețe diferite și nu există o singură bursă în Europa care să poată atrage și mobiliza toți acești bani pentru a dezvolta acest viitor digital. Prin urmare, sunt multe de făcut.

Oamenii vorbesc în această perioadă despre o Ialta 2, cu Statele Unite, China și Rusia drept marile puteri mondiale. Unde se situează Uniunea Europeană în tot acest peisaj?

Putem avea un loc la masa deciziilor dacă ne unim, dacă creăm o adevărată Federație Europeană. Cu siguranță. Iar asta înseamnă o apărare europeană, o armată europeană, o piață unică europeană și alte lucruri de acest gen.

Și acesta este probabil cel mai important lucru de făcut în anii următori: să stabilim Uniunea Europeană drept un imperiu al binelui, deoarece există destule imperii ale răului: Rusia, China și, din când în când, sub conducerea lui Trump, Statele Unite.

Un imperiu al binelui ar fi benefic în această lume a imperiilor. Iar singura modalitate de a realiza acest lucru este să ne unim, să ne unim și iar să ne unim, creând cel puțin o apărare europeană și renunțând la unanimitate și la dreptul de veto în cadrul Uniunii Europene, făcând-o un imperiu capabil să acționeze.

Referitor la o uniune federală, se vorbește în zilele noastre despre o Europă cu două viteze, nu una federală.

Nu, avem nevoie de una federală. Asta este foarte clar. Iar ideea unei Europe cu două viteze... dacă nu este posibilă crearea unei Federații Europene, poate că va trebui să mergem înainte cu acele țări care doresc acest lucru.

De ce nu? Aceasta este probabil singura cale de a scăpa de regula unanimității și de alte piedici similare.

Trebuie să trec la ultima întrebare. Am început cu Donald Trump. Există o îngrijorare tot mai mare că își va radicaliza și mai mult agenda. Ce părere aveți despre asta?

Este posibil, dar va fi foarte dificil, deoarece în sistemul american ai nevoie atât de președinte, cât și de Congres pentru a putea promova măsuri. Iar el nu mai are un Congres cu care să își susțină agenda.

Dar asta nu înseamnă că democrații vor câștiga peste doi ani, deoarece acum au o asemenea majoritate încât sunt responsabili pentru ceea ce se întâmplat în SUA. Iar dacă nu reușesc să livreze rezultate, vor plăti un preț pentru asta peste doi ani.Iar singura modalitate de a obține rezultate este dezvoltarea unei noi viziuni asupra societății. Oamenii exact asta cer. Iar acest lucru încă nu a fost făcut de Partidul Democrat.

--

Organizat de Europuls, Forumul EUROSFAT este cel mai mare forum anual de afaceri europene din România și a ajuns la ediția a XIV-a, sub tema „România și cele 2026 de nuanțe de adevăr”.


Forumul începe joi, iar timp de două zile, decidenți, experți și cetățeni vor discuta despre:

- Perspectivele de competitivitate ale României

- RO Wallet: cum transformăm identitatea digitală într-un instrument util cetățenilor

- De la PNRR la PPNR - lecții învățate

- EURO: Proiect de țară sau capcană?

- EU Inc. - ce înseamnă al 28-lea regim pentru companiile românești?

- Inteligența artificială în sectorul public

- Drumul către dreptate: cum îl facem mai simplu?

- Justiția mai aproape de oameni: ce putem face împreună?

- Energia Neagră vs. Tranziția Verde

EUROSFAT a fost câștigător național al Premiului Charlemagne în 2022, a câștigat Premiul I la Gala Societății Civile, categoria „Tineri de Bine”, și a fost apreciat ca model de bune practici de Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.

Mai poți prinde un loc la EUROSFAT 2026! Participarea este gratuită, iar înscrierile sunt deschise pe eurosfat.ro.