Într-un interviu acordat KOMO News, Kim Thayil a explicat că modul în care este construit albumul diferă radical de procesul obișnuit prin care o trupă înregistrează un disc. Piesele existau deja într-o formă mai mult sau mai puțin conturată, dar nu fuseseră finalizate ca înregistrări de studio. Au rămas vocile lui Cornell, anumite părți de tobe și diverse instrumente sau demo-uri înregistrate separat de membrii trupei.
De aici a început partea cea mai dificilă a proiectului: să desfacă aceste înregistrări în elementele lor componente, să analizeze ce poate fi folosit și să reconstruiască piesele în jurul materialului lăsat de Cornell.
Thayil descrie procesul ca fiind unul aproape de muca unor criminaliști: o muncă de reconstrucție în care fiecare fragment trebuie examinat și pus la locul potrivit. Este, spune el, atât plăcut, cât și dificil, tocmai pentru că materialul aparține unei perioade în care Soundgarden funcționa încă în formula sa completă.
Iar responsabilitatea este cu atât mai mare cu cât nu lucrează doar cu propriile înregistrări. În centrul albumului se află munca unui prieten și coleg care nu mai poate participa la deciziile artistice.
Pentru Thayil, tocmai acesta este motivul pentru care albumul înseamnă mai mult decât finalizarea unor cântece rămase în urmă. Este vorba despre felul în care vor fi păstrate și prezentate atât moștenirea Soundgarden, cât și contribuția lui Chris Cornell la ea.
Din punct de vedere muzical, noul material pare să se îndrepte într-o zonă ceva mai puțin familiară chiar și pentru Soundgarden. Thayil vorbește despre piese cu „elemente ciudate” și spune că albumul este foarte introspectiv, poate chiar mai mult decât lucrările anterioare ale trupei.
Pentru a descrie această combinație, chitaristul folosește o imagine neașteptată: muzica ar putea fi comparată cu „un cântec de leagăn combinat cu psihedelia”.
Este o descriere care lasă loc pentru o latură mai atmosferică și mai experimentală, fără să excludă însă acele contraste și schimbări de direcție care au făcut întotdeauna parte din ADN-ul Soundgarden.
De altfel, Thayil spune că, după anii petrecuți lucrând la acest material, nu mai are o singură piesă preferată. Fiecare cântec a ajuns, la un moment dat, să fie favoritul lui, pe măsură ce proiectul a trecut prin diferitele sale etape.
Piese care au așteptat mai bine de un deceniu
Povestea acestui album a început cu mult înainte ca Soundgarden să știe cum și când îl va putea finaliza. Într-un interviu acordat în luna mai publicației LifeMinute, Thayil spunea că unele dintre ideile care stau la baza pieselor datează de 14 sau chiar 15 ani.
În tot acest timp, cântecele au trecut prin diferite etape: au fost compuse, discutate între membrii trupei, dezvoltate și transformate în demo-uri. Cornell, Thayil, Cameron și Shepherd au lucrat la ele în momente diferite, fără ca materialul să ajungă vreodată la forma definitivă a unui album.
Aceste înregistrări nu sunt, așadar, piese terminate care au fost pur și simplu scoase dintr-un sertar. Sunt mai degrabă schițe muzicale care trebuie acum dezvoltate și completate, folosind ceea ce a fost înregistrat în urmă cu ani.
Procesul este complicat și de faptul că Soundgarden nu lucrează după calendarul clasic al unei formații aflate în studio pentru un album nou. Membrii trupei trebuie să găsească momente în care pot lucra împreună, în paralel cu celelalte proiecte și responsabilități profesionale și personale.
Nu există încă nici o dată de lansare. Potrivit lui Thayil, trupa trebuie să rezolve mai întâi mai multe aspecte contractuale și să stabilească detaliile legate de producție, promovare și lansare. După trecerea atâtor ani, unele dintre vechile înțelegeri contractuale nu mai sunt valabile, astfel că proiectul trebuie practic așezat din nou pe o structură administrativă și comercială.
Opt piese cu Chris Cornell în centrul lor
Albumul ar urma să cuprindă opt piese, iar Chris Cornell este creditat ca autor pe fiecare dintre ele. „Cancer” și „Stone Age Mind” îi aparțin integral, în timp ce celelalte compoziții au fost scrise împreună cu Matt Cameron, Kim Thayil sau Ben Shepherd.
Foto: Getty Images.
