Asociația ⁠Jam’Or, despre workshopul cu marele basist Paul Turner (Jamiroquai) și despre misiunea de a sprijini artiștii independenți

De la festivalul „Jam It Up!” până la un workshop exclusiv cu Paul Turner (Jamiroquai), Silviu Dancu, de la ⁠Jam’Or ne dezvăluie cum un vis simplu poate transforma ecosistemul muzical underground din România.

Într-o industrie muzicală adesea rigidă, dominată de mari case de producție și rețete comerciale sigure, să fii artist independent în România este un act de curaj pur. Sute de compozitori, instrumentiști și trupe creează „pe sub radar”, limitați de lipsa resurselor și a vizibilității. Din această nevoie acută de schimbare s-a născut Asociația Jam’Or — o inițiativă pornită din visul solistei Paula Turcoane și transformată rapid într-un adevărat colac de salvare pentru scena underground.

Cu trei piloni bine definiți — rețeaua națională Nomad Music Network, festivalul pilot „Jam It Up!” și o puternică componentă educațională —, Jam’Or nu își propune doar să ofere sprijin, ci să „fabrice” o nouă scenă, liberă de jurizări stricte sau criterii comerciale.

Am stat de vorbă cu Silviu Dancu, reprezentantul asociației, despre provocările începutului, despre cum pot comunitățile de rock, jazz, funk sau hip-hop să își găsească vocea și despre lovitura de proporții pe care au dat-o recent: aducerea lui Paul Turner, legendarul basist al trupei Jamiroquai, pentru un workshop intensiv și interactiv la Green Hours. Vă invităm să descoperiți o poveste despre pasiune, solidaritate și mult groove. Ne vom auzi cu el pe frecvențele Rock FM luni, 25 mai, în cadrul emisiunii „Rock Driver cu Cristian Hrubaru”, la ora 17:30!

⁠Jam’Or este o inițiativă, din punctul meu de vedere, esențială într-o industrie care nu încurajează artiștii să acționeze independent și care duce lipsă de resurse pentru aceștia. Cum ați pornit la drum și ce schimbări vă doriți să aduceți?

Silviu: Desigur, nu putem decât să îți împărtășim punctul de vedere: chiar este o inițiativă esențială! Una punctuală, e drept, aflată încă la început, dar care atinge o nevoie esențială a industriei muzicale de la noi. Privitor la industrie în general, ea este rezultatul unei istorii de doar câteva decenii, în care s-a pornit de foarte de jos, dintr-un punct în care actul de creație era filtrat politic și supus cenzurii. Mai întâi și-a descoperit libertatea, abia apoi a început să-i dea și un conținut. În acest răstimp au apărut, totuși, câțiva producători puternici care au definit un „centru”, au definit o normă și care au reușit să impună atât ritmuri și genuri, cât și nume de trupe sau de artiști (unele cu impact la nivel internațional, chiar mondial). Pe lângă ele au apărut și dispărut inițiative mai mici, independente sau underground dar care au lăsat și produc și acum „urme”. Trebuie să notăm că, în plus, există deja și o dinamică a cluburilor cu muzică live, cu jam sessions, spoken word ba chiar și cu karaoke. Se poate mai bine, dar asta e mereu valabil. Toate acestea (și multe altele) produc un „ecosistem” pe care se cuvine să-l cunoaștem ca atare. Căci din el (și în el) am pornit și noi la drum. 

Pornirea în sine a fost aparent simplă: visul și hotărârea Paulei (Paula Turcoane, solista trupei Jam'Or și fondatoarea asociației cu același nume), puterea ei de convingere și birocrația inerentă. Dar s-a pornit de la un soi de întrebare: ce este, de fapt, o trupă care nu este susținută de o mare casă de producție, care nu este prezentată pe posturile de radio, care nu beneficiază de expunere? În ce măsură „există” ea? Sunt extrem de multe trupe și foarte mulți artiști, instrumentiști, cantautori, compozitori, textieri etc, care există și se exprimă „pe sub radar”. Nu-i aude, nu-i vede și nu-i ascultă nimeni, exceptând anturajul propriu. Pe de o parte este un fenomen deopotrivă sănătos și inevitabil, pe de altă parte lipsește (sau există prea puțin) acel ceva care să le preia mesajul în „piață”. Ei bine, asta încercăm să facem noi, fără a pretinde să „salvăm”, cât să propunem. 

⁠Ce fel de artiști au intrat în ecosistemul Jam’Or, ce dificultăți au întâmpinat până să ajungă la voi și ce așteptări au de la o astfel de asicoație? Cum combateți lipsa de sprijin, de vizibilitate și problema ușilor închise în nas?

Silviu: Ca orice asociație mică și la început de drum, bazată pe resursele din buzunarul fondatorilor, ne-am uitat în jur, la cei pe care îi știm deja, cu care am colaborat. Trupa Jam'Or a fost, desigur, prima care a „spart gheața”, dar și Pathfinders, Walking to the Moon sau Jet Mineral, trupe aflate în universul nostru proxim, atât din punct de vedere muzical, cât și personal. Între timp s-au adăugat și alți artiști. Dar asta nu înseamnă că dorim o asociație alcătuită din prietenii noștri mai vechi. Dimpotrivă, Asociația Jam'or este deschisă oricăror trupe sau artiști interesați, din zona rock, jazz, funk, hip-hop, electronică, clasică sau fusion. Singura dificultate a lor de a ajunge la noi consta, mai degrabă, în dificultatea noastră de a ajunge la ei. Noi trebuie să devenim mai vizibili, mai vocali - și o vom face, inclusiv prin acțiunile, evenimentele și programele asociației. Pe scurt: vom face muzică și evenimente legate de muzică, fiind deschiși artiștilor și trupelor interesate să ni se alăture. 

Ne-ar fi dificil să spunem ce așteptări au alții, dar cu siguranță ar trebui să împărtășească și ei dorința noastră de a sonda și de a scoate la lumină măcar o parte din acel univers muzical care se desfășoară incognito, pe lângă noi și pe lângă difuzoarele noastre. Ce trebuie să știe ei este că noi nu avem un „juriu”, nu avem criterii de selecție, altele decât acestea: să creeze și să interpreteze muzică proprie, originală și să fie independenți.

Prin aceasta încercăm să „fabricăm” noi o ușă proprie, dar una deschisă și care să ducă direct pe o scenă. 

Povestește-mi despre Nomad Music Network. Cum unește mai exact acest program artiștii și ce rezultate a avut până acum?

Silviu: Nomad Music Network (pe scurt NmN) constituie unul dintre programele de bază ale asociației. Presupune prezentarea într-un festival live, de două zile (Jam It Up!) a zece trupe sau artiști care nu au semnat până acum cu nici o casă de discuri. 

Dorința noastră este aceea de a realiza patru astfel de ediții pe an, în patru orașe diferite din țară. E drept, acesta fiind primul an al Asociației, vom organiza doar ediția pilot, la București, la jumatatea lui septembrie. În acest sens putem spune că suntem în negocieri avansate cu Clubul N'Joy, care are un spațiu generos atât la exterior, cât și la interior, aspect esențial, deoarece momentele live vor fi outdoor, pe când petrecerea de după se va desfășura indoor. Nu ascundem că ne dorim parteneriat cu Primăria Sectorului 3 și că suntem în căutare de sponsori și de parteneri. 

Ideea ce stă la baza NmN este aceea de a oferi artiștilor independenți o scenă reală și o expunere la fel de reală. Înseamnă ieșirea lor din underground - dar nu ca sound sau ca stil, cât ca anonimat - și intrarea lor pe o scenă, în fața unui public dedicat sau interesat. Ori măcar curios. Dar și în fața eventualelor case de discuri. Trebuie spus că din momentul în care trupele și artiștii sunt observați și cooptați în portofoliul unei case de discuri ei vor ieși din NmN, (care se vrea o trambulină de lansare), lăsând loc altora. Din momentul lansării, "zborul" este tot ceea ce contează. Și este ceea ce ne interesează. Evident, calitatea de membru al Asociației nu este afectată sau condiționată de faptul că se pierde cea de participant în rețeaua NmN. Doar ca trupele sau artiștii care vor fi lansați via NmN vor deveni, deja, membri consacrați ai Asociației. Vor trece la categoria „seniori”, ca să zicem așa.

Hai să vorbim puțin și despre Paul Turner, marele basist de la Jamiroquai pe care îl veți aduce pe 26 și 27 la Green Hours pentru a împărtăși cu tinerii talentați din experiența sa? Cum ați reușit să îl aduceți și cum se va desfășura evenimentul? 

Silviu: A vorbi doar puțin despre Paul Turner este o mare provocare pentru noi, aproape că e un pariu nedrept. Suntem atât de încântați că a acceptat invitația noastră încât am putea vorbi doar despre el. Foarte pe scurt, însă, Paul Turner este atât basistul trupei Jamiroquai, cât și unul dintre cei care au contribuit la compunerea unora dintre piesele celebre ale trupei. Este unul dintre fondatorii trupei Trioniq, în care funk-ul (re)devine rege. A colaborat cu alte nume mari precum Tom Jones, George Michael sau Tina Turner. Doar dacă spunem atât și deja am demonstrat că vorbim despre un artist care are o imensă experiență privitor la scene și la turnee de anvergură, de importanță și de expunere maximă. Ei bine, să ne imaginăm un artist de această talie, într-un spațiu intim ca cel de la Green Hours, în fața a doar câtorva zeci de muzicieni, artiști și instrumentiști din România! Este ca o întâlnire de gradul 3, în care undeva, într-un subsol consacrat al Bucureștilor, sosește un vizitator dintr-un univers cu totul diferit. Pentru două zile, Green Hours va fi un portal prin care participanții vor avea posibilitatea să acceadă către acel univers. 


Între orele 10 dimineața și 6 seara - cu două pauze de cafea și cu o pauză pentru prânz pentru toți participanții - Paul Turner va vorbi, va prezenta, va răspunde, va arăta, va demonstra, va exersa cu cei prezenți, fiind un „ghid” al acestora în industria muzicii, în secretele sunetului, ale tehnicii, dar și pe traseele unei cariere care a atins cam tot ce-și poate dori un artist să atingă. Nu va fi doar o povestire despre sine, va fi o întâlnire interactivă și reciprocă, iar participanții vor urca literalmente la „bord” alături de Paul Turner, căci evenimentul nostru va deveni și el parte din propria lui călătorie.  

Și toate acestea se vor întâmpla doar pentru că nu cu mult timp în urmă, Paula i-a scris și apoi a revenit cu solicitarea. Atât! Nimic complicat, nimic birocratic. Doar un gând, o dorință, o întrebare, o prezentare, pe scurt, un vis pus în practică. Restul a fost simplu și limpede în relația noastră cu Paul Turner. Iar noi suntem fascinați de naturalețea și de modestia pe care o afișează în relație cu noi, de felul în care răspunde solicitărilor noastre sau acceptă eventuale modificări de program.

Workshopul are deschidere către toate felurile de instrumentiști în prima zi. Îmi place pentru că dovedește tocmai misiunea voastră de a clădi o comunitate frumoasă. Aș vrea să știu dacă va fi o sesiune de jam session și cum vor crea muzică pe scenă artiștii, ghidați de acest gigant al muzicii. 

Silviu: Da, pentru că este un workshop în primul rând despre muzică, despre muzică atât ca fenomen, cât și ca performance ori ca industrie. Este și despre „facerea” de muzică, despre muzica care începe doar ca un gând fredonat, pentru a deveni la un moment dat o compoziție complexă. Sau care e începe ca un cântec de studio al unui artist, ori al unei trupe, pentru a deveni, tot la un moment dat, un „imn” al unei mulțimi de oameni. Ei bine, și despre acest interval - cumva infinit în sine - dintre momentul inspirației sau al compoziției și cel al transformării în hit se va vorbi, cel mai probabil. 

Cât despre detalii privitor la ce și cum anume se va petrece în interiorul workshop-ului vom spune că ține de moment. Este un eveniment live, interactiv, dinamica lui nu este cu totul prestabilită, (exceptând pauzele), se va regla absolut natural în baza relației și a chimiei dintre Paul Turner și participanți. S-a impus, formal, și un jam session? Nu! Dar poate fi? Desigur. Cert este că participanții vor avea șansa de a „exersa” și de a experimenta live, împreună cu un artist de talie internațională. 

Iar noi le suntem și lor recunoscători, căci vor da sens acestui prim workshop organizat de Asociația Jam'Or. Primul dintr-o serie pe care o dorim cât mai lungă și mai de impact, partea educațională fiind - alături de festivalul „Jam It Up!” și de programul NmN - al treilea pilon pe care se sprijină viziunea noastră.

⁠Un mesaj pentru cei ce vor fi prezenți la workshop?

Silviu: Let's groove! Mulțumesc! Noi mulțumim!

Web radios