Acestea sunt doar o parte dintre concluziile unui amplu studiu desfășurat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu privire la relația tinerilor români cu informația și obiceiurile de consum media ale acestora.
Pe lângă politica din țară, în topul domeniilor în care tinerii români se simt cel mai puțin informați sunt politica din străinătate, alegerile din 2024, mediu și ecologie, și probleme sociale. La capătul opus tinerii declară că cel mai bine informați sunt, pe lângă aspecte ce țin de rețele sociale, de pop-culture, influenceri și comunități online, sănătate și educație.
Pentru ca tinerii să fie interesați de aceste subiecte, este important ca ele să fie discutate atât în familie, cât și la școală, pentru a li se forma deprinderile de a face alegeri informate, odată ce devin adulți. Din experiența noastră de lucru direct cu tinerii, credem că nu ar trebui să îi învinovățim pentru că nu sunt interesați de ce se întâmplă în politică, având în vedere că aproape nimeni nu vorbește cu ei despre asta - nici familia, nici școala, nici media. Și dacă ne uităm la alegerile prezidențiale de duminica trecută, o să vedem că 47% din tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au votat, nefiind o diferență atât de mare, față de grupa de vârstă 35 - 44, de exemplu, care a avut o participare cu puțin peste 50%, explică Cristina Lupu, directoare executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, organizația care a elaborat studiul.
6 din 10 tineri cred că o informație este adevărată dacă confirmă ceea ce știau deja despre subiectul respectiv
În ceea ce privește încrederea tinerilor în informații, cercetarea relevă că cei mai mulți dintre aceștia, adică 6 din 10 cred că o informație este adevărată dacă confirmă ceea ce știau deja despre subiectul respectiv, adică biasul de confirmare, o tendință cognitivă umană confirmată de știință. Jumătate dintre tineri consideră că dacă informația apare din mai multe surse sau dacă pot identifica sursa sau autorul informației aceasta este adevărată. 2 din 10 tineri români sunt de părere că o informație este adevărată dacă este distribuită de un prieten/membru al familiei în care au încredere sau dacă pur și simplu este publicată pe internet. Dacă informația a apărut în mass-media este relevant doar pentru mai puțin de un sfert dintre ei (21,8%).
Mai multe fete decât băieți spun că tind să accepte o informație ca fiind adevărată atunci când le confirmă ceea ce știau deja despre subiectul respectiv (61% dintre fete, 55% dintre băieți). Băieții consideră că o informație este adevărată atunci când este distribuită de un creator de conținut/influencer într-o măsură mai mare decât fetele (12% băieți, 5% fete).
Factorul care este luat în considerare cel mai mult, de peste jumătate dintre elevii de liceu, arată că aceștia sunt influențați de biasul de confirmare atunci când evaluează informațiile ce ajung la ei sau cele pe care le caută, indiferent de scop. Tinerii tind să considere o informație adevărată sau de încredere dacă aceasta corespunde informațiilor pe care le cunoșteau deja, inclusiv de la școală sau din experiențe proprii, și dacă o pot găsi în mai multe surse „sigure” atunci când o verifică.
Ce este biasul de confirmare?
Biasul de confirmare este o tendință cognitivă prin care oamenii caută, interpretează și își amintesc informațiile într-un mod care confirmă propriile convingeri sau ipoteze, ignorând sau subestimând informațiile care le contrazic. Acest fenomen poate influența procesul de luare a deciziilor și poate duce la concluzii eronate, deoarece persoana afectată de biasul de confirmare va acorda mai multă greutate dovezilor care susțin punctul său de vedere și va respinge sau va minimiza dovezile contrare.
Necesitatea informării corecte pe subiecte legate de zona politică este esențială pentru a-i ajuta pe elevi să se orienteze în haosul informațional. La fel cum educația media devine esențială pentru a-i ajuta pe tineri nu doar pentru a filtra informațiile care ajung la ei, ci și pentru a înțelege mecanismele prin care creierul nostru ne îngreunează uneori acest proces de identificare a informațiilor de încredere, mai explică Cristina Lupu.
250.000 de elevi, beneficiari ai cursurilor de formare organizate de Centrul pentru Jurnalism Independent
Din 2017 Centrul pentru Jurnalism Independent implementează Programul de educație media, un demers strategic prin care își propune să dezvolte competențele de educație media ale copiilor și tinerilor din România. În cadrul programului, CJI susține cursuri de educație media pentru profesori și elevi și dezvoltă atât materiale resursă pentru a fi folosite la clasă, cât și materiale destinate publicului larg. Aproape 1000 profesori au trecut prin cursurile de educație media, aceștia lucrând la clasă cu aproximativ 150.000 de elevi. Centrul pentru Jurnalism Independent este o organizație non-guvernamentală activă de peste 30 de ani în protejarea democrației și a celor care cred în valorile sale. Peste 15.000 de profesioniști media, 10.000 de profesori și 250.000 de elevi au fost beneficiarii cursurilor de formare și ai experienței de lucru cu echipa CJI.
Studiul Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România a fost elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent. În cadrul cercetării au participat 1.852 de copii și tineri. Marja de eroare a eșantionului este de ±1% și studiul are un nivel de încredere de 95%.
