Rock News

10 momente care demonstrează că Robert Plant este Golden God

„Aș prefera să fiu judecat după ceea ce s-a întâmplat acum doi ani sau acum două ore decât după ceea ce s-a întâmplat cu 25 de ani în urmă", declara Robert Plant în 1998, la lansarea albumului „Walking Into Clarksdale”. De la colaborări inspirate la proiecte personale, Plant nu a rămas niciodată blocat în gloria din anii '70, demonstrând că muzica nu trebuie să aibă granițe sau genuri și că evoluția este esențială pentru a rămâne relevant într-un peisaj muzical în continuă schimbare.

Solistul este considerat pe scară largă unul dintre cei mai mari vocaliști din toate timpurile și, deși are o carieră solo de succes de mai bine de 40 de ani de acum, totuși, numai înregistrările lui Plant cu Led Zeppelin pot depăși perfomanțele oricărei alte trupe din istoria rock-ului. Așadar, începem cu cel mai mare trup din toate timpurile.

1. The Ocean - Led Zeppelin - Houses Of the Holy (1973)

Vorbind cu Tony Bacon în 1980, Robert Plant a numit „The Ocean” drept cea mai bună interpretare a sa. Melodia de închidere a albumului din '73, „The Ocean”, i-a fost inspirată lui Plant de masa mare de fani fideli, în creștere constantă, a Zeppelin ("Singing to an ocean/I can hear the ocean's roar") care acum concerta în cele mai mari săli de spectacole din lume.

Albumul, pe care se regăsesc și „D'Yer Maker” („L-ai putea înregistra pe o brichetă și tot ar fi sunat fantastic”, a spus inginerul de sunet Led Zepp, Eddie Kramer despre partea de baterie a lui Bonzo), „The Rain Song” sau „No Quarter” - cele două compoziții cu care John Paul Jones „a ieșit la lumină” (Eddie Kramer), împlinește 50 de ani în 2023.


2. Kashmir - Physical Graffiti

„Mi-aș dori să fim amintiți pentru Kashmir mai mult decât pentru Stairway To Heaven”, a spus Robert Plant la mai bine de trei decenii după ce melodia a fost lansată, pe „Physical Graffiti”. „Este atât de bună; nu e nimic exagerat, nici isteric vocal. Zeppelin perfect”.

Page și Robert Plant au lucrat la melodie timp de aproximativ trei ani. A devenit un element esențial în concertele lor, a încapsulat multele influențe Led Zeppelin și și-a găsit locul în spectacolul de reuniune de la The O2, Londra, de pe 10 decembrie 2007.

Intitulat inițial „Driving To Kashmir”, cântecul are versuri pe care Plant a fost inspirat să le scrie în toamna anului 1973, după o călătorie lungă, aparent fără sfârșit, prin „pământurile pustii” din sudul Marocului. Semnificația nu are nimic de-a face cu Kashmirul din nordul Indiei.


3.  In My Time of Dying - Physical Graffiti

Led Zeppelin tocmai încheiase un turneu în SUA în 1973, care adunase laolaltă aproape 57 000 de credincioși pe Stadionul Tampa din Florida, doborând recordul de prezență al trupei The Beatles. Vestea că următoarea lansare a grupului va fi un album dublu, nu l-a umplut de entuziasm pe niciun critic. Dar nu e necesar pentru ca „Physical Graffiti” să crească cu timpul și să fie considerat acum cel mai mare dublu album din toate timpurile.



4. Led Zeppelin I

Experimentat deja în studio, Page pare să fi știut exact ce sound își dorea și a lucrat rapid. Trupa a înregistrat primul album, fără titlu și cunoscut sub numele de „Led Zeppelin I”, în septembrie 1968, la Londra. Page a plătit sesiunile, iar întregul album a fost înregistrat în treizeci și șase de ore și totul live, de cele mai multe ori, fără să revină asupra înregistrărilor. 

Viteza, de altfel, devine motivul dominant al trupei. Primele patru albume, unde se află majoritatea pieselor majore, cele care au dominat ultimii cincizeci de ani, au fost lansate în mai puțin de trei ani. 



5. Robert Plant, Alison Krauss - Please Read The Letter

De la hituri soft-rock la balade populare, cele mai bune melodii solo ale lui Robert Plant dezvăluie ce s-a întâmplat când solistul Led Zeppelin a luat-o de la capăt.

Când Robert Plant și-a unit forțele cu solista bluegrass Alison Krauss pentru „Raising Sand”, la sfârșitul anului 2007, a fost o revelație să auzi emblematicul duet abordând stilul Americana cu atâta fervoare. Producătorul T Bone Burnett a întocmit o listă de versiuni cover pentru ca cei doi să le înregistreze, una dintre acestea fiind „Please Send The Letter” - o melodie pe care Plant o scrisese cu zece ani mai devreme împreună cu chitaristul Led Zeppelin, Jimmy Page, pentru albumul lor din 1998, „Walking Into Clarksdale”.


6. Jimmy Page & Robert Plant - Walking Into Clarksdale

Albumul pe care Jimmy Page și Robert Plant au cântat din nou împreună, „Walking Into Clarksdale”, a fost unul dintre cele mai așteptate discuri rock din 1998.  La urma urmei, lansarea sa a marcat prima dată când legendarul duo a lucrat la un album de studio cu material complet nou de la cântecul de lebădă Led Zeppelin, „In Through The Out Door”, din 1978.

Privind retrospectiv, „Walking Into Clarksdale” era în cărți de ceva vreme. În ciuda faptului că Page și Plant au refuzat amândoi reuniunile live Led Zeppelin pentru concertul aniversar de 40 de ani de la Live Aid din 1985 și Atlantic Records, în 1988, niciunul nu a închis complet ușa unei posibile colaborări. În 1994, cei doi s-au reunit pentru un live de 90 de minute sponsorizat de MTV, înregistrat în Maroc, Țara Galilor și Londra.

În 1998, ceea ce Page și Plant cu siguranță nu încercau să facă era un disc care suna ca Led Zeppelin. Chiar dacă titlul „Walking Into Clarksdale” face referire la Clarksdale, Mississippi – orașul din Delta Mississippi considerat de mulți a fi locul de naștere al bluesului – discul pe care l-au produs a fost orice altceva decât o colecție de reluări blues.


7. Calling To You - Fate of Nations (1993)

Albumul lui Robert Plant din 1993, „Fate Of Nations”, a fost recunoscut drept „un mare punct de cotitură” pentru solist, riff-ul cu aromă marocană al lui „Calling To You” semnalând revenirea lui pe teritoriul hard-rock-ului. A ajuns pe locul 3 în topul US Mainstream Rock Songs, iar producătorul Chris Hughes a scos ce e mai bun din el, dându-i o alură exotică.


8. 29 Palms - Fate of Nations (1993)

Aparent despre o relație amoroasă eșuată, în jurul lui „29 Palms” se învârte încă un val de incertitudine pe care Plant nu insistă să-l ridice.

Au existat la vremea apariției piesei speculații cum că versurile au fost inspirate de o relație cu solista „Black Velvet”, Alannah Myles („Her velvet glove/Knocks me down and down and down and down”). Plant, însă, nu a confirmat și nici nu a infirmat acest lucru. „Uitați toate zvonurile”, a spus el. „Totul este adevărat și neadevărat”.

Ajungând pe locul 21 în Marea Britanie, „29 Palms” a devenit unul dintre cele mai de succes hituri ale lui Plant în țara natală și se află printre cele mai bune cântece solo de Robert Plant. Cântecul își ia numele dintr-un oraș californian de la marginea Joshua Tree, care găzduiește multe spirite artistice libere și boemi. „Este un loc nebun”, a spus Plant. „Povestea este despre o poveste de dragoste care a început și s-a încheiat acolo”.


9. Celebra fotografie cu porumbelul alb, o fotografie a lui Neal Preston



„Din câte știu eu, sunt singura persoană care a fost vreodată fotograful de turneu Led Zeppelin”, își începe Neal Preston mărturisirea pentru The Guardian. „Aveam doar 22 de ani și mi-am dat seama ca e o slujbă bună când mi-a aterizat în poală. Oamenii întreabă adesea cât de nebunesc a fost, dar eu întreb mereu același lucru: „Dacă folosești „nebunesc” ca metaforă pentru sex și droguri, atunci era mai sălbatic – mult mai sălbatic – să mergi în turneu cu REO Speedwagon”. Nu uita, am fost angajat să fac o treabă”.

„Aceasta (fotografia - n.r.) a fost luată în timpul unui concert la Kezar Stadium din San Francisco. Pe scenă erau două cuști în spatele amplificatoarelor, fiecare conținând șase porumbei albi. 
(...)
„Oricum, Robert Plant este un hippiot ca spirit, așa că ideea a fost ca la sfârșitul Stairway to Heaven, să eliberăm porumbeii și să zboare în aer ca un tribut adus păcii și iubirii”.
„Porumbelul a aterizat pe el (pe Robert Plant -n.r.), pur întâmplător - nu era o pasăre dresată. A rămas acolo aproximativ cinci secunde. Mă bucur că nu a ajuns pe mâna lui Jimmy Page, că i s-ar fi întâmplat ceva rău”.

10. Umorul

Privind înapoi la realizarea discului „Led Zeppelin III” în podcastul său „Digging Deep with Robert Plant”, solistul și-a amintit că s-au mutat la vremea respectivă la cabana Bron-Yr-Aur din Snowdonia, Țara Galilor, pentru a scrie în izolare. Trupa se va întoarce acolo când va veni timpul să scrie material nou pentru al patrulea album de studio.
"A fost bine; a fost foarte bine. Era un loc frumos și toate acele lucruri făceau parte din faptul că era un chilipir”, a spus Plant, referindu-se la lipsa de electricitate și apă curentă ale cabanei, amintindu-și și faptul că trebuia să ieși afară pentru a lua lemne pentru foc.
„De fapt, bătrânul cu nuielele pe spate de pe Zeppelin IV – acum sunt eu acel tip!”.


Foto: Getty Images/ Guliver.