Având ghid chiar pe directorul parcului, Nicușor Ifca, Cronicarii Digitali au pornit pe câteva trasee pentru a cunoaște mai bine locurile instagramabile, dar și pentru a le face și altora poftă de plimbare.
Directorul Nicusor Ifca
Principalele intrari în Parcul Național Semenic – Cheile Carașovei sunt în localitatile Resita, Iabalcea, Carasova, Anina, Prigor, Crivaia și Garâna. Traseul turistic Reșita - Dunăre (în curs de marcare cu banda albastră) face legătura la sud cu Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița. Prima data, din Carașova, ne-am îndreptat către ruinele cetății care veghea asupra ținutului – Cetatea Caraș, cunoscută și ca Cetatea Turcului.
Cetatea Turcului este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Banat, poziţionată pe dealul ”Zaglavak”, deasupra Cheilor Caraşului. Se spune că Cetatea a fost ridicată în timpul dacilor, iar mai apoi a fost folosită de romani ca punct strategic de observație.
Distrusă şi reconstruită mai târziu de către turci, ea avea să facă parte din sistemul de fortificaţii al Banatului. Până astăzi, numele sub care este cunoscută de către craşoveni este de „Turski grad”, amintind de perioada stăpânirii otomane.
Această cetate se întindea pe o suprafaţă de 2.500 mp, fiind alcătuită din blocuri mari de piatră. Pe latura nord-estică are două şanţuri de apărare săpate în stâncă naturală, aceasta fiind de altfel şi singura cale de acces. Cu grijă unde și cum pui fiecare pas, șanțurile nu sunt greu de traversat, astfel încât să poți ajunge pe locul unde se afla cetatea și unde azi au mai rămas doar cteva pietre.
Am continuat incursiunea prin Iabalcea, loc unde se află și un centru cultural croat unde puteți căuta refugiu și îndrumare, iar pentru cei care vor să se cazeze există camere duble care costă mai puțin decât un prânz servit pe fugă într-o benzinărie.
Bornele de Via Transilvanica sunt ghid către locurile speciale din parc, iar noi ne-am mai lăsat conduși către o poiană de unde exista o belvedere cu deschidere către Vârful Semenic, dar și către Peștera Comarnic, în care se poate intra doar însoțit.
La peşteră se poate ajunge cel mai uşor plecând din Reşiţa sau Carașova pe şoseaua asfaltată Reşiţa-Anina. După un urcuş lung pe podişul Mărculeştilor, la locul numit „Crucea Iabalcei” se desprinde drumul spre satul Iabalcea şi de aici, pe drum de ţară, se continuă drumeţia (7 km) până la Cantonul Comarnic.
Peștera Comarnic este în topul celor din Banat. Are o lungime de 6203m, o diferență de nivel de 100m și o dezvoltare pe trei etaje. În interiorul ei se pot admira oasele unui urs de peșteră care a trait în timpul ultimei glaciațiuni. Explorarea necesită ceva atenție și ghidaj, așa că se poate pătrunde în ea doar cu un însoțitor de la Parcul Național Semenic – Cheile Carașovei, echipament de protecție și o lumina frontal puternică (dacă alegeți pe cele mai ieftine din magazine nu vor face mai multe decât lanterna unui telefon). O filmare cu telefonul nu iese tocmai bine, așa că un Go Pro poate să fie de mare ajutor pentru cine vrea să surprindă incursiunile. Stabilizarea imaginii în timpul filmării ajută mult pentru a evita compromiterea înregistrării atunci când piciorul alunecă pe pieterele umezite ale peșterii, iar camera pare ulima grijă.
În preajma peșterii există și alte trasee ușor de urmat, indicate foarte bine prin marcaje, dar și în hărțile gândite de echipa parcului. E bine de știut că semnalul la telefon lipșește în cele mai multe locuri, ceea ce înseamnă că ar trebui căutate toate datele pentru a urma un traseu înainte de a porni pe el, nu să începeți căutarea atunci când dați de greu.
Cine vrea să trăiască senzația trecerii de la canicula de afară la frigul din peșteră trebuie doar să urmeze semnele Via Transilvanica. Drumul care unește România de la Nord la Sud poate să fie parcurs la pas, cu mașina, Bicicleta sau chiar călare. Pentru cine vrea să parcurgă cât mai multe locuri într-un timp limitat, mașina pare o soluție bună, însă nu va permite accesul pe întregul traseu. În schimb, dacă tot e să vă suiți la volan, o mașină bună cu garda înaltă este standarul pe care ar trebui să-l luați în calcul. Cronicarii Digitali se bazează pe cele main oi modele SUV Opel, în România prin importatorul Trust Motors, pentru a se asgiura că se pot deplasa prin nicip, noroaie, drumuri denivelate sau drumuri acoperite de pietre pe care oricând se poate aluneca spre prăpastie.
Dincolo de drum, orice oprire pe Via Transilvanica poate să devină o experiență în sine. Acolo unde oprirea este într-un sat sau oraș, invariabil se pot face noi descoperiri culinare, dar pot să apară și revelații culturale. Când e vorba de trasee pe munte, la deal sau câmpie, există tentații la tot pasul ca să scoți aparatul foto și să-i umpli memoria de cadre care nu pot reproduce emoția întâlnirilor live.
”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” continuă cel mai amplu proiect de storyteling digital dedicat comunităților locale. Experiențele și descoperirile jurnaliștilor și creatorilor de conținut pot fi urmărite cu ajutorul #cronicaridigitali.
Cronicari Digitali, platforma culturală creată de Zaga Brand și Asociația HUMART, alături de Raiffeisen Bank România adună poveștile în Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica cu susținerea TRUST MOTORS, partener de mobilitate, GO PRO, partener de video storytelling și al partenerilor media Rock FM, Spot Media, Dilema Veche și PressOne.
