Prima oprire a zilei a fost la Șumița (Šumice, în cehă), un mic sat cu mai puțin de 100 de locuitori, în mare proporție de etnie cehă. Chiar în centrul satului, lângă biserică, se află Căminul Cultural, dar și o casă cu o camera amenajată traditional care oferă călătorilor de pe Via Transilvanica șansa să înțeleagă mai bine cultura și tradițiile cehilor din România.
Datorită aşezării lor geografice izolate, limba cehă, obiceiurile şi modul tradiţional de cultivare a pământului şi organizare a gospodăriei s-au conservat perfect, această comunitate reprezentând o valoare culturală şi istorică inestimabilă.
Bunica penă, Amalia, cunoscută în zona drept Malči, este cea care a întâpinat oaspeții veniți să adune experiențele în ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”. Zâmbetul și căldura ei par ale unei bunicuțe care a ținut în brațe multe generații de copii și nepoți.
Aici am aflat că varza este de bază în bucătărie, ciorbele nu se acresc, dar și că cehii sunt tare mândri de portul lor popular și îl îmbracă în zilele de sărbătoare.
De aici am prins viteză spre comuna Prigor din Caraș Severin, locul unde sunt concentrate cele mai multe borne de pe Via Transilvanica. 42 de borne în județul cel mai sălbatic – Caraș-Severin. Printre câteva dintre ele ne-a fost ghid chiar primarul Simona Miclău, care a avut ambiția să facă din urbea ei una care să iasă în evidență ușor și pe Via Transilvanica. Ne-am oprit împreună chiar la primărie pentru a ne marca aventura, cu o nouă viză, în Carnetul Călătorului de pe Via Transilvanica.
După întâlnirile cu cehii, cu primarul ambițios și un prânz zdravăn cu fasole gătită cu cârnați la ceaun special de femeile din sat pentru noi, îndulcită apoi cu poate cele mai bune gustoase savurate în mijlocul naturii, am căutat să completam într-un alt loc ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”. Așa am luat drumul către Carașova.
La 15 km distanță de Reșița, pe DN 58 (drumul spre Anina), într-o zonă muntoasă, la intrarea în Cheile Carașului, se află comuna Carașova, cunoscută în croată drept Karaševo. Este principala așezare românească locuită de croați.
Caraşova este una din cele şapte aşezări aflate în Banatul românesc ai căror locuitori îşi zic „caraşoveni”. Aici casele cu mozaic pe fațade, decorate astfel în special în anii 80, spun poveștile familiilor înstărite.
