Peștera Topolnița este a doua ca lungime în România, pe locul 17 în lume. Se află în partea centrală a podișului Mehedinți, între localitățile Marga și Cireșu, la 30 km distanță de Drobeta Turnu-Severin. Astăzi ea poate fi vizitată doar pe apă, cu bărci pneumatice, însoțiți de rangerii parcului, urmând traseul Via Transilvanica. Peştera are o lungime de aproape 11.000 de metri și oferă o priveliște care nu pare din România. Nici măcar din această lume. Dacă la început se poate pătrunde și naviga prin ea sub lumina zilei, după câțiva metri e nevoie de o lumina frontală puternică. În Peştera Topolniţa s-au descoperit urme umane încă din neolitic. Din punct de vedere carstic, aici sunt conservate formaţiuni fosiliere unice în lume.
”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”, proiectul pornit de Cronicari Digitali, platforma culturală Zaga Brand și HUMART, a adăugat imaginile din Peștera Topolnița în colecția experiențelor de împărtășit și încercat. Pătrunderea în peșteră a fost surprinsă din barcă, dar și din apă, folosind mai multe action camera Go Pro. Rezultatul filmărilor spectaculoase cu Go Pro din a doua peșteră ca lungime în România se va vedea și la TV în această toamnă, în documentarul ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”.
Imaginile vor intra și în expoziția pregătită în București la Muzeul Țăranului Român pe 9, 10 și 11 septembrie. Până atunci, câteva dintre ele sunt pe rockfm.ro și pe #CronicariDigitali. Nicio imagine însă nu poate surprinde emoția unui loc special în care fluturii vin și stau pe tine, apa este cristalină cât poți să numeri pietrele de la fundul ei, chiar dacă are câțiva metri adâncime, iar sunetul pădurii oferă cea mai bună muzică.
Drumul către Peștera Topolnița se poate face parțial cu mașina, iar o bună bucată de drum este un trasu de dificultate medie prin pădure, coborând pe munte o vale abruptă. Dacă la coborâre este greu, urcarea este și mai și. Efortul este însă pe deplin răsplătit de frumusețea explorării intrării în peșteră, pe apă, cu ajutorul bărcii ghidate de un profesionist de la Administrația Geoparcului Mehedinți. Sediul lor verde este important pentru că este și locul de unde vă puteți lua o nouă ștampilă în Carnetul de Călător Via Transilvanica.
După această experiență, ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” a adăugat în el și povestea femeii devenite Tezaur Uman – Domnica Trop, "Muma cântecului popular mehedințean”, dar și o călătorie către unul dintre cele mai izolate locuri din România – Cătunul Ineleț. Calea de acces către el este semnalizată printr-un panou în drumul care duce către Băile Herculane, loc din care se coboară câțiva pași către un pod șubred din scânduri vechi și mișcătoare.
Văzut doar în documentare și puține reportaje de televiziune, Ineleţ, de pe Valea Cernei, are multe povești ascunse. Asta pentru că oamenii care aleg să trăiască în vârf de munte, în case aflate la o distanță mare una față de cealaltă, preferă să aibă mai mult timp pentru ei, pentru a se bucura de natură și de pasiunile lor. Există un singur operator de telefonie care mai dă șansa unor liniuțe timide se semnal. Nu a fost printre cei testați de noi pentru că mă pregătisem fix cu ceilalți trei. Amănuntul ăsta este important pentru că arată că nu sunt chiar rupți de lume și de știri. Aici trăiesc câțiva programatori, dar și străini care au străbătut lumea și s-au îndrăgostit de acest colț de Rai. Într-una dintre casele isolate stă un norvegian, care și-a găsit dragostea cu o româncă și care se bucură de o viață libertine. Cam în jur de 100 de localnici are acum acest cătun, după cum spun cei care locuiesc în el. În statistica oficială, anul trecut se vorbea de vreo 30.
Dacă unii se bucură de liniște și izolare, alții sunt bucuroși de oaspeți și te invită la masa și la povești de cum te zăresc pe cărarea Via Transilvanica.
Intrarea în Ineleț se face după un drum de aproximativ 1,5 - 2 ore de urcat intens pe munte, pe poteci înguste și alunecoase, dar și pe patru rânduri de scări puse la vertical pe versant.
Par mai greu de urcat și înspăimântoare în povești decât sunt în realitate. Important este să nu te uiți în jos și să te ții bine tot timpul, pentru că nu există vreo asigurare iar Salvamontul de la Băile Huerculane are nevoie de ceva timp să ajungă aici, dacă are cine să dea alarma.
Prima imagine la capătul urcării este cu o pajiște superbă cu deschidere spre Cheile Cernei iar în capătul ei biserica satului.
Unul dintre cele mai izolate locuri din România este un loc unde natura a știut să se împrietenească cu omul. Sau invers. Este un loc unde o simplă drumeție nu e suficientă pentru a înțelege pe deplin motivele celor care au ales să trăiască așa departe de orașe și locuri agitate. Mergând însă după ei, în capătul unor poteci care conduc către case isolate unele de altele, descoperi că oamenii sunt fericiți și par să aibă tot ceea ce le trebuie. O lecție importantă despre cum puțin poate să fie uneori mai mult. Iar cătunul Ineleț e și cu oameni la 30 de ani și cu oameni mai în vârstă. Dar este departe de poveștile care-l descriu ca pe locul izolat unde nu ajunge nicioadă o mașină de pâine. Calul pare cel mai credincios și de bază prieten pentru a urca proviziile din vale.
Cronicari Digitali și Raiffeisen Bank România adună poveștile în Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica cu susținerea TRUST MOTORS, partener de mobilitate, GO PRO, partener de video storytelling și al partenerilor media Rock FM, Spot Media, Dilema Vecheși PressOne.
Ce este ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”
În 2022, Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica continuă povestea celui mai amplu proiect de storyteling digital dedicat comunităților locale. Experiențele și descoperirile jurnaliștilor și creatorilor de conținut pot fi urmărite cu ajutorul #cronicaridigitali, pe www.cronicaridigitali.ro, dar și într-un jurnal zilnic de călătorie la Rock FM și pe rockfm.ro.
Rezidența itinerantă de digital stoytelling pe Via Transilvanica
Din 2021, Cronicari Digitali, platforma culturală creată de agenția Zaga Brand și de Asociația HUMART, derulează, în parteneriat cu Raiffeisen Bank, un proiect multianual tip rezidență itinerantă de digital storytelling pentru a pune în valoare patrimoniul cultural și antreprenoriatele în dezvoltare de pe Via Transilvanica. Astfel a fost realizată prima monografie digitală de pe Via, odată cu parcurgerea ei în premieră, de la un capăt la celălalt, într-un Heritage Trip special, la care au participat peste 20 de creatori de conținut (blogeri, vlogeri, instagrameri), producători video și soundtrack, jurnaliști, copywriters, fotografi profesioniști. Povestea Via Transilvanica a atins în 2021 10% din totalul utilizatorilor de rețele social media din România. 1 din 2 utilizatori de Instagram din România a fost pe Via Transilvanica pe parcursul proiectului. Peste 20 de materiale multimedia au spus povestea comunităților de pe Via, majoritatea necunoscute publicului larg.
Via Transilvanica, proiect al organizației Tășuleasa Social, este cel mai puternic traseu de călătorii tematice din România. Pe un parcurs de aproximativ 1.400 de kilometri, unește România de la Putna, la Drobeta Turnu‑Severin printr-o cărare marcată și amenajată. Acest traseu poate fi parcurs după voia călătorului, fie pe etape, fie în întregime, pe jos, cu bicicleta, sau chiar și călare. Drumul traversează zece județe, 60 de comunități și promovează valorile culturale, etnice, istorice și naturale și diversitatea României în spiritul „turismului lent”.
