Traseul poate fi parcurs și cu mașina, dar ideal la pas, călare sau cu bicicleta, așa cum a fost el gândit de Asociția Tășuleasa Social, părintele drumului care unește România.
Cronicari Digitali (proiectul cultural creat de Zaga Brand și Asociația Human Made Art) a ales să străbată în două săptămâni cel mai cunoscut și apreciat drum cultural al României la pas, dar și cu ajutorul mașinilor.
”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” adună în el experiențele unei călătorii în România autentică, întâlniri cu oameni buni, meșteșugari, antreprenori care ajută comunitățile în care se află, peisaje de vis și multă inspirație pentru vacanțe acasă, în România.
Există două modalități de a începe acest drum. De la Putna, cum este recomandat de Asociația Tășuleasa Social sau din Sud, de la Drobeta Turnu Severin. Pentru că cea mai rapidă legătură cu Bucureștiul pentru prima bornă Via Transilvanica este la Dunăre, de aici a început și aventura celei mai complexe rezidențe itinerante de digital storytelling - ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”. De joi, în fiecare dimineață, Rock FM va urmări experiențele de călătorie și la radio, Ciprian Muntele aducând în fiecare zi live unii dintre creatorii de conținut și jurnaliștii care s-au încumetat să străbată peste 1.000km din România reală și să facă un drum pe care să-l poți repeta apoi și tu.
După ce în primul an de rezidență itinerantă de digital storytelling s-a pornit din Nord, de această dată Drobeta Turnu Severin a fost punctul din care încep să se adune experiențele în rucsac.
În curtea Muzeului Porțile de Fier este prima (sau ultima) bornă Via Transilvanica. Povestea ei este una specială care completează metafora ”drumului care unește”, pentru că ea este sculptată să se potrivească fix ca într-un puzzle cu borna din Putna.
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier reprezintă astăzi una dintre cele mai importante instituţii de profil din România, ţinând cont, în primul rând, de valoarea patrimoniului muzeal, precum şi de avantajele oferite de imensul potenţial istorico-turistic reprezentat de monumentele antice şi medievale ale căror ruine sunt vizibile şi astăzi la Drobeta.
În curtea muzeului încă se păstrează urme din Podul lui Traian, construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, între primăvara anului 103 şi primăvara anului 105 în apropiere de oraşul Drobeta Turnu Severin. Scopul construcţiei a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian şi a proviziilor necesare celei de-a doua campanii militare de cucerire a Daciei regelui Decebal. Podul lui Traian ne arată că ostașii romani au fost în acelaşi timp și zidari iar ofiţerii arhitecţi.
Muzeul este și locul de unde se poate lua ”viza” în Carnetul Drumețului Via Transilvanica, pentru că cei care aleg să facă acest drum pot să-și umple un carnet de ștampile care să le amintească de toate experiențele, dar și că au atins puncte simbolice în aventura lor. Între borne sunt 2 kilometri și fiecare lucrare în andezit este o operă de artă. Dacă ați prins pofta explorărilor, la câteva minute de mers pe jos este cea de-a doua bornă într-un alt loc istoric pentru România. Carol I, însoţit de I.C. Brătianu, a sosit cu vaporul pe Dunăre şi a păşit, pentru prima oară, pe pământul Principatelor Române în Drobeta Turnu Severin. Locul se numește azi simbolic ”Carol I” și oferă o vedere asupra Dunării, vecinilor sârbi, dar și șansa unei noi fotografii cu o bornă Via Transilvanica.
Din port, direct la bordul mașinilor Opel, pregătite de partenerul de molbilitate Cronicari Digitali – Trust Motors. Mănăstirea Topolnița, situată în satul Schitu Topolniței, comuna Izvoru Bârzii, pe malul râului Topolnița, a fost următoarea oprire, dar și locul pentru o pauză de masă.
Este singurul schit „în ființă” din județul Mehedinți. Mănăstirea este un monument de arhitectură care datează din secolul XIV, în timpul domniei lui Radu cel Frumos. Acest schit a fost ctitorit de către călugărul Nicodim. Biserica actuală, în formă de cruce greacă, a fost ridicată în anul 1646, de ctitorul Lupu Buligă. Biserica veche a fost construită în stil bizantin, zidită din piatră și cărămidă. Intrarea în biserică se face printr‐o ușă dublă, fixată într‐un portal de piatră. Biserica a fost pictată în anul 1673, în frescă bizantină, de zugravii Grigore „Grecul” și Dima „Românul”, remarcabilă fiind „Judecata de Apoi”, zugrăvită pe fațada exterioară a peretelui vestic.
După vizitat, timpul pentru mâncat: o ciorbă cu perișoare din urdă, dar și ardei umbluți cu cartofi tocați. Mâncare excelentă binecuvântată printr-o rugăciune comună.
De la momentul de meditație și alimentare spirituală, ”Rucsacul cu Povești de pe Via Transilvanica” a continuat să se umple de amintiri frumoase pe un drum județean suprinzător de bine asfaltat și întreținut, către Cheile Băluței, unde cei peste 20 de creatori de conținut și jurnaliști din acest demers s-au plimbat printre versanți și au intrat în Peștera Bulba, locul unde s-au filmat ”Mărgelatu” & ”Trandafirul Galben” cu Florin Piresic
Ponoarele, ultima oprire a zilei, a fost locul unde am lăsat mașinile în parcare, după ce am străbătut ”Podul lui Dumnezeu”.
”Podul lui Dumnezeu” sau ”Podul Natural de la Ponoarele” este cel mai mare pasaj natural din România, al doilea din întregul continent și singurul din lume deschis traficului rutier.
Este o uriaşă arcadă de piatră peste care trece şoseaua Baia de Aramă – Drobeta Turnu Severin. Podul Natural traversează Valea Pragului. Podul poate fi admirat în toată măreţia sa din Crovul Peşterii, de unde se dezvăluie deschiderea spre Valea Pragului şi structura lui etajată formată din blocuri de calcar suprapuse, supuse eroziunii şi vremuirii.
Chiar lângă pod este o vale cu lapiezuri. Lapiezurile se formează în general pe calcare, dolomite, gips sau sare. Lapiezurile sunt șanțuri cu dimensiuni variabile, de la câțiva centimetri lungime la câțiva milimetri adâncime formate prin acțiunea de eroziune a apelor în terenuri calcaroase.
Față de alte lapiezuri (Piatra Craiului, Retezatul Mic – Piule – Iorgovanu), cele din Ponoarele sunt aproape de orizontală, deci poți să te plimbi pe ele.
”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica” va continua să adune locuri, povești, întâlniri cu oameni remarcabili pe care le vom aduce în imagini și scurte jurnale pe rockfm.ro, dar și live în ”Rock in the Morning”, cu Ciprian Muntele.
”Facem această călătoria ca să o faceți și voi! Aceasta este deviza proiectului de pe Via, aflat în al doilea an. Comunitățile unite de cărare au nevoie de promovare, de nou dinamism economic local adus odată cu drumeții sau turiștii culturali de pe cărare și neapărat, au nevoie de protecție”, subliniază Silvia Teodorescu, fondatorul Cronicari Digitali și directorul agenției Zaga Brand.
Cronicari Digitali și Raiffeisen Bank România adună poveștile în Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica cu susținerea TRUST MOTORS, partener de mobilitate, GO PRO, partener de video storytelling și al partenerilor media Rock FM, Dilema Veche, Spot Media și PressOne.
