Ideea a pornit de la observatia simpla ca noi nu aplaudam, la propriu, in aceasta perioada. Exista, bineinteles, multe explicatii posibile: prea multe generatii de romani au aplaudat la comanda si am dezvoltat o alergie. Sau celebra "parte slava" a noastra, care ne facem sa ne ne exprimam greu emotiile profunde.
Dar de fapt acesta e doar un simptom al unei probleme mai mari. Uneori noi, romanii, ne dam seama de meritele unor oameni abia cand avem nevoie de ei si nu-i gasim.
Pentru ca au plecat in alte parti, unde li se ofera apreciere.
Executia are un ton usor disonant in peisajul coplesitor pozitiv al campaniilor de comunicare actuale. Ca orice insight bun, punctul ei de plecare contine o tensiune care nu trebuie spusa cu jumatate de gura. Dar ofera o solutie constructiva.
