Esti pregatit?! Te asteapta inca o zi consacrata unei mari trupe din istoria greilor. Ramai cu urechea pe Rock FM, pentru ca la Monsters Day ai Black Sabbath cat e ziua de lunga! Pentru extra info, nu ezita sa arunci un ochi pe randurile puse cap la cap de colegul Alin Dinca!
BLACK SABBATH
Istoria a ceea ce avea sa devina Black Sabbath incepe in 1968, an in care
chitaristul Tony Iommi si tobarul Bill Ward formeaza o trupa de heavy
blues. Imediat ii recruteaza si pe basistul Geezer Butler si vocalistul
Ozzy Osbourne; cei doi cantand impreuna intr-o trupa cu numele de Rare
Breed. Ozzy plasase urmatorul anunt intr-un magazin local (Aston,
Birmingham) de muzica: Ozzy Zig are nevoie de un gig (concert) poseda
propriul PA (sistem de sunet).
Chitaristul Jimmy Phillips si saxofonistul Alan Aker Clarke faceau si ei
parte din aceasta prima formula ce purta titlul de The Polka Tulk Blues
Band denumirea este data de Ozzy, dupa numele unei pudre de talc ieftine
intalnite in baia mamei sale. Curand, titulatura este scurtata in Polka
Tulk si, apoi, schimbata cu totul in Earth. Sub acest nume vor inregistra
cateva demo-uri.
La sfarsitul aceluiasi an, Tony Iommi paraseste Earth si li se alatura
celor de la Jethro Tull. Desi colaborarea nu a a fost deloc de lunga
durata, Iommi castiga din acest episod experienta si intelege cum trebuie
sa arate si sa se comporte o trupa mare. Dupa declaratiile sale, nu s-a
putut acomoda cu felul foarte autoritar in care era condusa trupa de
catre liderul ei Ian Anderson; insa, cu aceasta ocazie, a realizat si ca,
in momentul in care iti doresti sa realizezi ceva, trebuie sa muncesti
enorm. Astfel, cu aceasta noua atitudine, Iommi se intoarce la Earth, de
unde nu va mai pleca niciodata, fiind, astfel, singurul membru consecvent
al Black Sabbath.
Pe parcursul anului 1969, baietii constientizeaza ca numele Earth
apartinea unei alte trupe, cu care erau adesea confundati. Inspirandu-se
de la titlul filmului ce rula in cinematograful de langa sala lor de
repetitii (Black Sabbath, in regia celebrului Mario Bava, in
interpretarea lui Boris Karloff), de scrierile lui Dennis Wheatley, dar si
de viziunea ciudata a lui Butler, caruia i se parea adeseori ca vede o
silueta intunecata ce vegheaza la capatul patului sau, Ozzy si Geezer
scriu versurile piesei Black Sabbath, piesa ce folosea si cunoscutul
interval al diavolului. Stilul piesei si versurile imping trupa intr-o
zona mai intunecata, total contrastanta cu perioada sfarsitului anilor
60, macarcata de flower power, folk si de cultura hippie. In august 1969,
Iommi, Butler, Osbourne si Ward iau decizia sa foloseasca Black Sabbath si
ca nume al formatiei si sa creeze, din acel moment, o muzica in acelasi
stil intunecat, similara filmelor horror.
De aici incepe cu adevarat tumultoasa poveste a formatiei Black Sabbath.
Certuri, droguri, succese, esecuri, peste 20 de muzicieni de valoare,
inspiratie, fani, critici, toate acestea vor fi elemente definitorii
pentru aventura Black Sabbath ce nu pare sa se fi incheiat nici astazi.
Marsand pe aceeasi linie horror, trupa isi lanseaza primul album
(inregistrat live!) Black Sabbath in ziua de vineri, 13, a lunii
februarie 1970. Albumul are un succes remarcabil la public, ajunge pe
locul 8 in topul discurilor din Marea Britanie si pe 23 in topul Billboard
200, unde si stationeaza timp de un an. Insa criticii de specialitate
desfiinteaza cu totul muzica celor de la Black Sabbath.
Pentru a nu irosi capitalul de imagine castigat, baietii se intorc rapid
in studio pentru a inregistra un al doilea album ce urma sa se numeasca
War Pigs, dupa piesa cu acelasi titlu. Fiind o critica dura la adresa
razboiului din Vietnam, casa de inregistrari Warner Bros. Records se teme
eventualele sabotari ale albumului din partea celor ce sustineau razboiul,
asa ca titlul albumului este schimbat in Paranoid. Bill Ward isi
aminteste ca in ultimele minute pe care le mai aveau in studio, Iommi se
juca pe chitara, cautand ceva care sa completeze discul ce nu avea
destule piese. Astfel, in 25 de minute, a fost gata compusa si
inregistrata Paranoid. Desi astazi criticii muzicali vad acest disc
drept piatra de temelie a heavy-metalului si o influenta incontestabila
asupra rock-ului international, atunci, in 1970, a fost, din nou,
desconsiderat si aproape deloc inclus in playlisturile de la radiouri.
Nici cu urmatoarele albume, trupa nu reuseste sa multumeasca criticii, in
ciuda succesului comercial inregistrat.
Probleme cu drogurile se accentueaza in asemenea masura incat muzicienii
nu se mai simt capabili sa compuna sau sa performeze pe scena. Din 1971
incep si neintelegerile dintre membrii formatiei.
Pentru prima oara in cariera lor, Black Sabbath beneficiaza de suportul
criticilor odata cu aparitia albumului Sabbath Bloody Sabbath. Discul ii
plaseaza in aceeasi linie cu gigantii anilor 70: Deep Purple, Eagles,
Earth, Wind & Fire, Emerson, Lake & Palmer etc. Dupa succesul colosal al
acestui album, Black Sabbath incearca sa aduca ceva nou in urmatoarele
produse, constientizand ca nu s-ar putea autodepasi mergand pe aceeasi
linie. Discurile ulterioare nu au mai inregistrat acelasi succes, ceea ce
a condus, dupa propriile spuse, la plecarea din trupa a lui Ozzy Osbourne.
Acesta a afirmat ca devenise totul foarte deprimant si ca albumele
erau inregistrate doar la presiunea managementului si ca sa se faca niste
bani in plus pentru bere.
Astfel, in octombrie 1977, este adus Dave Walker, fost vocalist la
Fleetwood Mac si la Savoy Brown. In ianuare 1978, Osbourne se razgandeste,
dupa ce incercase o cariera solo, si se intoarce la Sabbath. Impreuna din
nou, inregistreaza Never Say Die!, insa dependenta de droguri era din ce
in ce mai puternica, pana in punctul in care membrii formatiei nu mai
puteau compune sau performa. Desi toti se drogau continuu, se pare ca Ozzy
se degradase cel mai mult, combinand cocaina cu alcoolul mereu si
nemaifiind capabil de nimic. Astfel, prietenul sau Ward este nevoit sa il
anunte ca trebuie sa plece din trupa.
Sharon Arden, fiica managerului Don Arden (cunoscuta mai apoi drept Sharon
Osbourne), il va propune pe Ronnie James Dio, fost membru Rainbow, pentru
postul de vocal al Black Sabbath. Dio reimprospateaza cu totul estetica si
muzica formatiei. Tot el aduce si acum-celebrul semn al horns-up,
devenit astazi simbol al culturii rock.
Alternanta succes-insucces ce a marcat cariera intortocheata a
formatiei Black Sabbath continua si alaturi de Ronnie James Dio.
Neintelegerile intre Dio si restul formatiei nu intarzie sa apara, acestia
din urma simtind ca vocalul schimba totul, iar Ronnie, ca nu poate accepta
sa fie condus de niste oameni care nu au cunostintele lui muzicale.
Dupa ce se incheie colaborarea cu Dio, este adus Ian Gillan, de la Deep
Purple, insa nici acesta nu ramane mult timp. Urmatorii ani aduc foarte
multe rasturnari de situatie din cauza alcoolului, drogurilor, sau
orgoliilor, membrii formatiei vor parasi trupa, rand pe rand, se vor
intoarce, vor fi concediati, numai pentru a fi adusi, din nou s.a.m.d.
Insa, dincolo de toxicitatea acestei unice formatii, ramane inovatia pe
care au adus-o si influenta pe care au exercitat-o asupra tuturor
generatiilor ulterioare de muzicieni din rock.
Membrii Black Sabbath in prezent:
Tony Iommi: 1968-prezent; chitara, pian, flaut, sintetizator, orga, clapa
electrica
Geezer Butler: 1968-1985, 1990-1994, 1997-prezent; bas, sintetizatoare,
clapa electrica
Bill Ward: 1968-1980, 1982-1983, 1985, 1997-prezent; tobe, percutie, voce
secundara
Fosti membri:
Ronnie James Dio: 1979-1982, 1991-1992, 2006; voce
Geoff Nicholls: 1980-2004; clape
Vinny Appice: 1980-1982, 1991-1992, 1998, 2006; tobe
Ian Gillan: 1982-1984; voce
Bev Bevan: 1983-1984, 1987; tobe, percutie
Eric Singer: 1985-1987; tobe
Glenn Hughes: 1985-1986; voce
Dave Spitz: 1985-1986, 1987; bas
Ray Gillen: 1986-1987; voce
Bob Daisley: 1986; bas
Tony Martin: 1987-1991, 1993-1997; voce
Terry Chimes: 1987; tobe
Jo Burt: 1987; bas
Cozy Powell: 1988-1991, 1994-1995; tobe
Laurence Cottle: 1988-1989; bas
Neil Murray: 1989-1991, 1994-1995; bas
Bobby Rondinelli: 1993-1994, 1995; tobe
Mike Bordin: 1997; tobe
Discografie:
- Black Sabbath (1970)
- Paranoid (1970)
- Master of Reality (1971)
- Black Sabbath Vol. 4 (1972)
- Sabbath Bloody Sabbath (1973)
- Sabotage (1975)
- Technical Ecstasy (1976)
- Never Say Die! (1978)
- Heaven and Hell (1980)
- Mob Rules (1981)
- Born Again (1983)
- Seventh Star (1986)
- The Eternal Idol (1987)
- Headless Cross (1989)
- TYR (1990)
- Dehumanizer (1992)
- Cross Purposes (1994)
- Forbidden (1995)
