Tot ce nu stiai despre faimoasa trupa, informatii, stiri, insotite de piesele Iron Maiden, toate se vor auzi, ora de ora, la Rock FM.
IRON MAIDEN
La sfarsitul anilor ’70, pe scena destul de clasicizata a heavy-metalului, isi face aparitia un grup de trupe tinere, energice si “rele”, ce vor purta numele de “noul val de heavy-metal britanic”. Probabil ca cea mai reprezentativa formatie a curentului New Wave of British Heavy Metal ramane Iron Maiden.
Protoistoria Maiden este strans legata de incercarile nereusite ale lui Steve Harris, mintea creatoare a tot ceea ce inseamna Iron Maiden, de a strange muzicieni la fel de dedicati ca si el muzicii heavy.
Astfel, dupa ce Harris realizeaza ca doar printr-o formatie proprie isi poate indeplini visul, fecioara de fier prinde contur chiar in ziua de Craciun a anului 1975, cu Dave Sulliven si Terry Rance la chitare, Ron “Rebel” Matthews la tobe, Paul Day la voce, si, bineinteles, Steve la bas.
Insa, in anul imediat urmator, il gasim pe Dennis Wilcock la voce, care se dovedea a fi un vocal mult mai carismatic decat precedentul. Fan declarat Kiss, Wilcock venea pe scena avand pictata o stea uriasa peste ochiul stang, folosea “efecte speciale” gen sabii, sange, foc si tot ce era disponibil pentru un show rock de club la mijlocul anilor ’70.
In acest timp, basistul Maiden il intalneste pe chitaristul Dave Murray, pe care se hotaraste sa il aduca in trupa, cu orice pret. Ceilalti doi chitaristi nu sunt absolut deloc multumiti cu noua “achizitie”, ceea ce il va determina pe Harris sa puna punct formatiei.
Trupa isi inceteaza activitatea, deci, insa numai pentru o perioada scurta, la sfarsitul lui 1976 revenind in forta alaturi de Dave Murray si Bob Sawyer. Dave Sullivan si Terry Rance nu sunt anuntati de refacerea trupei.
Se pare ca cei doi noi chitaristi erau intr-o competitie continua, competitie inceputa si intretinuta de orgoliul lui Sawyer de a demonstra ca este mai bun, ceea ce a condus catre cateva confruntari cu liderul Maiden, care isi concediaza ambii chitaristi.
Din primavara anului ’77 pana in noiembrie ’78, Maiden traverseaza o perioada dificiala, trecand prin tot felul de reasezari, alaturi de Terry Wapram la chitara, Barry Purkins la tobe, Tony Moore la clape, Doug Sampson la tobe.
Dupa ceva cautari, este adus Paul Di’Anno la voce, re-cooptat Murray la chitara,care va ramane alaturi de Iron Maiden pana in zilele noastre (devenind, astfel, al doilea cel mai longeviv membru), insa un chitarist care sa ii tina isonul lui Murray nu era descoperit inca.
Paul Cairns, Paul Todd si Tony Parsons se succed pe postul de chitarist. Dave Murray vine cu o sugestie interesanta: prietenul sau din copilarie, Adrian Smith, insa acesta era ocupat cu trupa sa, asa ca David Stratton va ocupa postul.
Din 1980, in noua formula, incepe adevarata ascensiune catre faima. Albumul “Iron Maiden” este primit extrem de bine, iar piesele “Running Free”, “Phantom of the Opera”, “Transylvania” sau “Sanctuary” au ramas pana azi de referinta pentru fanii Maiden (continute de albumul lansat pentru Statele Unite ale Americii).
Turneul ca headlineri din UK, concertele din deschiderea turneului european Kiss si cele din deschiderea Judas Priest, inlcuirea lui Stratton cu Adrian Smith (octombrie 1980) si lansarea celui de-al doilea album, “Killers”, sunt evenimente foarte importante in construirea legendei Maiden.
Paul Di’Anno, desi neaga, la fel ca la acel moment, si astazi acuzatiile ca ar fi fost dependent de droguri, este dat afara si este adus, in urma probelor date in semptembrie 1981, Bruce Dickinson. La sfarsitul aceluiasi an, li se alatura si Nicko McBrain. De aici, povestea devine istorie cunoscuta.
Schimbarile din trupa nu au dus catre un dead-end, Maiden renascand mai in forta decat oricand dupa intoarcerea lui Dickinson din 1999: turneul ulterior reintergirii culmineaza cu show-ul de la festivalul Rock in Rio din Brazilia, cu 550.000 de persoane venite, “Dance of Death” si “A Matter of Life and Death” au adus o baza uriasa de fani noi, neindepartandu-i pe cei vechi, in 2009, la Sao Paolo, au parte de cel mai mare numar de fani veniti sa-i vada intr-un concert la care nu mai participa nicio alta formatie – 100.000, iar “The Final Frontier” are un impact colosal asupra fanilor si criticilor (concretizat in primul lor Grammy), intrand ca numarul 1 in topurile anuale – nu in cele specializate pe rock, ci, uluitor, in cele ce iau in considerare toate albumele lansate in decursul anului – din 40 de tari.
Multe ar mai fi de spus despre celebrul Eddie, despre avionul lor privat, despre biografia interesanta a membrilor, despre intamplarile din concerte si turnee, dar suntem convinsi ca Maiden ne va mai da ocazia sa povestim.
Beneficiind de foarte putin, spre deloc, sprijin din partea mass-media, in cei peste 30 de ani de activitate, trupa Iron Maiden a vandut mai mult de 85 de milioane de discuri la nivel international si, prin cele 15 albume si peste 2000 de concerte, si-a atras fanii intr-o lume noua, cu adevarat minunata.
Membrii actuali:
Steve Harris: bas, backing vocals (live); 1975–prezent
Dave Murray: chitara; 1976–prezent
Adrian Smith: chitara, backing vocals (live); 1980–1990, 1999–prezent
Bruce Dickinson: voce; 1981–1993, 1999–prezent
Nicko McBrain: tobe; 1982–prezent
Janick Gers: chitara; 1990–prezent
Fosti membri:
Doug Sampson: tobe; 1977–1979
Paul Di'Anno: voce; 1978–1981
Clive Burr: tobe; 1979–1982
Dennis Stratton: chitara, backing vocals; 1979–1980
Blaze Bayley: voce; 1994–1999
Albume de studio:
Iron Maiden (1980)
Killers (1981)
The Number of the Beast (1982)
Piece of Mind (1983)
Powerslave (1984)
Somewhere in Time (1986)
Seventh Son of a Seventh Son (1988)
No Prayer for the Dying (1990)
Fear of the Dark (1992)
The X Factor (1995)
Virtual XI (1998)
Brave New World (2000)
Dance of Death (2003)
A Matter of Life and Death (2006)
The Final Frontier (2010)
