Festivalul Mamaia 2026, seara a doua: de la cântecele interbelice la pop-ul de astăzi, aproape un secol de muzică pe aceeași scenă

Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, Consiliul Județean Constanța, cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanța, au prezentat sâmbătă, 22 august, cea de-a doua seară a Festivalului Național de Muzică Ușoară „Mamaia” 2026.

Dacă prima seară, „Nostalgia”, a arătat cum foști concurenți ai festivalului se întorc după 20, 30 sau 40 de ani din postura artiștilor consacrați, cea de-a doua a urmărit chiar drumul parcurs de muzica românească între aceste generații. Prima seară demonstrase deja că, la Mamaia, trecutul și prezentul pot exista simultan pe aceeași scenă.

Sâmbătă, conceptul a devenit repertoriu.

A doua jumătate a concursului: cinci voci și cinci creații noi

Seara a început cu cea de-a doua jumătate a competiției de Interpretare.

Ana Giulia Dancă a interpretat „Indiferența”, de Sergiu Rudichi și Andreea Andrei; Miruna Andreea Homoc, „Iartă”, de Ion Cristinoiu și Roxana Popescu; Bertha Briana, „Și dacă viața mea”, de Viorel Gavrilă și Roxana Popescu; Mihai Onilă, „Oameni nu uitați”, pe muzica lui Nicolae Caragea și versurile lui Grigore Vieru; iar Iulia-Patricia Cotuț a încheiat concursul de Interpretare cu „Spune-mi”, creația lui Cornel Fugaru și Mirela Fugaru.

Ultima alegere a creat una dintre acele continuități pe care Festivalul Mamaia pare să le producă singur: cu numai o seară înainte, Monica Anghel cântase „Spune-mi”, piesa lansată la Mamaia în 1995 și premiată atunci cu Premiul I la Creație, înainte de a aduna distincții în festivaluri internaționale.

Sâmbătă, același cântec a revenit în concurs, prin vocea unei concurente din 2026.

La secțiunea Creație, au intrat în competiție celelalte cinci piese ale ediției: „Dansul iubirii”, de Paula Seling și Alexandru Gorgos, interpretată de Melisa Covaci; „Ține-mă de mână”, de Romanița Duminică și Alin Prodan, interpretată de Romanița; „Nu merit”, de Alexandru Mihai Mircea, interpretată de Catinca Leu; „Rămâi”, de Valentina Mihaela Ghinea, interpretată de Bianca Maria Alexa; și „Primul vals”, de Ovidiu Jacobsen și Eugenia Nicolae, interpretată de Ovi și Irina Sârbu.

Odată cu ele, toate cele 20 de participări ale ediției 2026, zece la Interpretare și zece la Creație, au ajuns pe scena festivalului.

Rezultatele vor fi anunțate duminică, în cadrul Galei Laureaților.

Competiția este evaluată de juriul prezidat de compozitorul și dirijorul Ionel Tudor, alături de Corina Chiriac, Monica Anghel, Liana Stanciu, Adrian Daminescu, Laura Parfinov și Cristian Faur.

Al doilea Premiu Nostalgia: Ionel Tudor

După Carmen Rădulescu, distinsă vineri cu primul Premiu Nostalgia al ediției, cea de-a doua distincție a mers către Ionel Tudor.

Și este greu de găsit un nume mai strâns legat de istoria Festivalului Mamaia.

Compozitor, orchestrator și dirijor, Ionel Tudor a acumulat de-a lungul deceniilor un palmares extraordinar pe această scenă: premii la Mamaia încă din anii '80, Premiul I în 1986 și 1988, Premiul I și Trofeul în 1991 și 1993, Premiul I în 1999, Premiul I la Creație în 2006, iar în 2010 Premiul de Excelență al festivalului. În paralel, formațiile orchestrale conduse de el au acompaniat generații întregi de interpreți.

Premiul Nostalgia primit în 2026 nu recompensează, așadar, doar o carieră, ci una dintre relațiile de durată dintre un muzician și Festivalul Mamaia.

De la câștigătorii de ieri la artiștii de astăzi

Prima parte a recitalurilor a păstrat firul principal al ediției: artiștii care se întorc pe scena pe care, cândva, au concurat.

Cristiana Sofia Damian, interpreta piesei „Prima mea iubire ești tu”, compusă de Adrian Daminescu, compoziție câștigătoare a Trofeului Mamaia 2025 la Secțiunea Creație, a revenit, la doar un an distanță, cu „Tu nu vezi cerul”, de Andrei Tudor și Andreea Andrei, dar și cu piesa care a obținut trofeul în 2025, „Prima mea iubire ești tu”.

Dacă prima seară ne-a arătat întoarceri după trei sau patru decenii, Cristiana Sofia Damian arată ce înseamnă istoria festivalului la distanță de numai un an: concurentul devine artist invitat, iar cântecul câștigător intră deja în memoria ediției următoare.

Irina Popa și cântecul cu care a câștigat Mamaia

Pentru Irina Popa, întoarcerea a avut o miză și mai precisă.

În 2008, interpreta câștiga Trofeul Festivalului Mamaia și Premiul Presei cu „Pentru dragostea ta”, compusă de Adrian Ordean.

Sâmbătă seară, la 18 ani distanță, Irina Popa a urcat din nou pe scena Mamaia și a cântat exact piesa cu care câștigase trofeul.

Apoi a mers mult mai departe în timp, până la „Ionel, Ionelule”, unul dintre cele mai cunoscute cântece românești interbelice.

Compus de George Sbârcea, sub pseudonimul Claude Romano, cântecul a apărut în 1937 și a avut încă de atunci succes și în afara României, fiind publicat inclusiv în franceză, germană, engleză și spaniolă. Povestea nașterii lui a devenit aproape legendă: compozitorul fusese presat de conducerea Teatrului Alhambra să producă rapid un șlagăr. Rezultatul a supraviețuit aproape 90 de ani.

„De la clasic la modern” tocmai căpătase unitatea sa de măsură.

Anca Țurcașiu: două cântece, două epoci ale muzicii românești

Anca Țurcașiu a continuat călătoria cu „Țărăncuță, țărăncuță” și „O portocală”.

Prima dintre ele datează din 1940, creația lui Ion Vasilescu devenind ulterior inseparabilă de Dan Spătaru, care obținea cu ea Premiul I la Interpretare la Festivalul Mamaia 1969.

„O portocală”, compusă de Marius Țeicu pe versurile lui Ovidiu Dumitru, ne aduce în 1973. Marius Țeicu își amintește că piesa a avut un succes imediat după prima difuzare la TVR și că, în spectacole, ajungea să fie bisată de două sau chiar trei ori.

Două cântece despărțite de peste trei decenii, puse în același recital de un artist care are, la rândul său, o istorie de patru decenii cu Festivalul Mamaia.

Un tată, un fiu și aceeași meserie a sunetului

Seara a avut și un moment dedicat memoriei compozitorului Jolt Kerestely, una dintre figurile majore ale muzicii ușoare românești.

Legătura cu ceea ce se întâmpla chiar atunci, în spatele scenei, a făcut momentul cu atât mai puternic.

Fiul său, Andrei Kerestely, compozitor, orchestrator și inginer de sunet, face parte din echipa festivalului. A urmărit momentul dedicat tatălui său din zona de producție, vizibil emoționat.

Nu este doar o coincidență profesională. Andrei Kerestely a crescut în universul studiourilor în care lucra tatăl său și i-a urmat atât drumul de compozitor, cât și pe cel al sunetului și al înregistrării. Cei doi au lucrat ani întregi împreună în studio.

Într-o seară despre trecerea muzicii dintr-o generație în alta, povestea lor a spus același lucru fără să aibă nevoie de metaforă.

Ramona Bădescu: de la Napoli la Sanremo

Cu Ramona Bădescu, călătoria a ieșit pentru câteva minute din repertoriul românesc.

Artista a interpretat „Reginella”, cântec napolitan compus de Gaetano Lama pe versurile lui Libero Bovio în 1917, și „Nel blu dipinto di blu”, celebrul „Volare” al lui Domenico Modugno.

„Reginella” are mai mult de un secol și este considerată unul dintre cântecele clasice ale tradiției napolitane.

„Volare”, în schimb, este unul dintre cele mai spectaculoase exemple despre felul în care un festival poate transforma un cântec într-un fenomen mondial: a câștigat Sanremo 1958, a reprezentat Italia la Eurovision, a ajuns pe primul loc în Statele Unite și a câștigat la prima ediție a Premiilor Grammy atât Record of the Year, cât și Song of the Year.

De la Mamaia la Sanremo, cu o seară înainte ca exact această punte să devină tema Galei Laureaților.

Horia Moculescu: cântecele rămân

Unul dintre cele mai emoționante momente ale serii a fost dedicat lui Horia Moculescu.

Catinca Leu a interpretat „Fântânile albastre”, pe muzica lui Horia Moculescu și versurile lui George Țărnea.

Cântecul avea o semnificație aparte. Horia Moculescu mărturisea că „Fântânile albastre” era compoziția sa cea mai dragă, inclusiv datorită poveștii interpretului pentru care fusese scrisă, George Nicolescu. În 1983, când Nicolescu nu era agreat de autoritățile comuniste din cauza dizabilității sale, Moculescu l-a condus personal la microfon, iar cântecul avea să câștige Premiul de Popularitate la „Melodii '83”.

Apoi Catinca Leu și Nico au cântat împreună „Salcia”.

Și aici Festivalul Mamaia are una dintre cele mai frumoase ironii ale propriei istorii.

„Salcia”, astăzi unul dintre cântecele emblematice ale lui Horia Moculescu, a fost respinsă de selecția Festivalului Mamaia doi ani la rând, în 1973 și 1974. La ediția din 1974, Mihaela Mihai a introdus-o totuși în recitalul său, iar publicul a primit-o în picioare.

Timpul, din nou, și-a dat propriul verdict.

Într-un material proiectat în timpul momentului, Horia Moculescu vorbea și despre felul în care privea sfârșitul vieții. Una dintre afirmațiile sale a rămas suspendată peste Piațeta Perla: „nu am făcut nimănui în viața mea un rău voluntar”.

Apoi muzica a continuat.

Nico și Vlad Miriță: Mamaia, Eurovision și înapoi la Mamaia

Nico și Vlad Miriță au cântat împreună „Și dacă”, de Vasile Veselovschi și Mihai Maximilian, înainte ca Nico să continue cu „Vreau să vii în viața mea”, piesă din repertoriul Aurei Urziceanu.

Reîntâlnirea lor are o istorie aparte.

Vlad Miriță își începea cariera în muzica ușoară chiar la Festivalul Mamaia 2002, unde câștiga Premiul I la secțiunea Debutanți și devenea unul dintre primii artiști români care aduceau pe scena pop formula de classical crossover.

Șase ani mai târziu, el și Nico reprezentau împreună România la Eurovision 2008, cu „Pe-o margine de lume”, piesă compusă de Andrei Tudor, unul dintre dirijorii ediției Mamaia 2026.

Douăzeci și patru de ani după debutul lui Vlad la Mamaia, cei doi s-au regăsit pe aceeași scenă, cu Andrei Tudor din nou la pupitru.

Irina Popa, Vlad Miriță, Cristiana Sofia Damian: trei generații de câștigători Mamaia

Privită dintr-un anumit unghi, distribuția serii a arătat și cât de lungă este linia de continuitate a festivalului.

Vlad Miriță, câștigător la Debutanți în 2002.

Irina Popa, Trofeul Mamaia 2008 și Premiul Presei, revenită cu exact cântecul care îi adusese trofeul.

Cristiana Sofia Damian, interpreta piesei care a câștigat Trofeul la Creație în 2025, revenită numai un an mai târziu.

Iar între ei, pe aceeași scenă, concurenții ediției 2026 așteaptă verdictul de duminică.

Paula Seling: aproape 30 de ani de Mamaia, într-un singur recital

Unul dintre cele mai ample recitaluri ale serii i-a aparținut Paulei Seling.

Setul a traversat chiar cariera artistei și ideea întregii seri: „Promit”, „Ce bine că ești”, „Prin ochii tăi pot visa”, „Tu nu vezi cerul”, „Noapte caldă” și „Ploaie în luna lui Marte”.

Relația Paulei Seling cu Mamaia începe în 1997, anul în care câștiga Trofeul Festivalului și pe care ea însăși îl consideră începutul carierei sale naționale.

Doi ani mai târziu, „Ploaie în luna lui Marte”, cântecul lui Nicu Alifantis pe versurile lui Nichita Stănescu, devenea Hitul Anului la Mamaia 1999.

Piesa a închis recitalul de sâmbătă.

Între timp, Paula Seling a adus la Mamaia și o altă piesă din setul serii: „Prin ochii tăi pot visa”, de Cristian Faur și Dana Dorian, cu care câștiga Premiul I la Creație în 2006.

Iar puntea dintre generații a fost și mai puternică prin „Ce bine că ești” și „Ploaie în luna lui Marte”, două poeme de Nichita Stănescu transformate în cântece de Nicu Alifantis. „Ce bine că ești” apare în arhiva TVR încă din 1978, iar Paula Seling le-a readus, aproape o jumătate de secol mai târziu, într-o seară intitulată exact „De la clasic la modern”.

Și desigur: Antonia

După mai bine de un secol de muzică traversat într-o singură seară, de la „Reginella”, „Ionel, Ionelule” și „Țărăncuță, țărăncuță”, prin Horia Moculescu, Nicu Alifantis, Paula Seling și marile cântece ale festivalului, finalul i-a aparținut Antoniei.

Nu ca o ruptură de ceea ce fusese înainte. Ci ca destinație.

Antonia a dus firesc tema „De la clasic la modern” până în prezentul muzicii pop românești. Recitalul ei a devenit și o scurtă călătorie prin propria carieră, cu piese din perioade diferite, de la „Jameia” și „Marabou”, două dintre hiturile care au consacrat-o în prima parte a anilor 2010, până la „Mátame”, „Una Favela”, „Sună-mă”, „Greșesc”, „Dor de tine”, „Amya” și „Vorbește lumea”.

Recitalul a completat astfel arcul construit de întreaga seară. Dacă primele ore au recuperat cântece și artiști care au scris istoria muzicii ușoare românești, Antonia a reprezentat generația pentru care hitul se naște și circulă într-o lume complet diferită, cea a streamingului, videoclipului și colaborărilor internaționale. De la cântecele devenite șlagăre la piesele care adună milioane de ascultări online, mecanismele s-au schimbat. Nevoia publicului de a-și găsi cântecele însă nu.

Pentru că „De la clasic la modern” nu a fost o seară despre muzica veche și muzica nouă puse în două vitrine separate. A fost despre felul în care fiecare generație ia ceva din cea de dinainte, schimbă limbajul, sound-ul, producția și felul în care ajunge la public, apoi lasă mai departe propriile cântece.

În aceeași seară au încăput, firesc, 1917 și 2026.

Duminică, verdictul și „De la Mamaia la Sanremo”

Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” 2026 ajunge duminică, 23 august, la Gala Laureaților.

După două seri de concurs, vor fi anunțați câștigătorii secțiunilor Interpretare și Creație și laureatul Trofeului Festivalului Mamaia 2026.

Seara va continua sub conceptul „De la Mamaia la Sanremo”, cu Alessandro Safina, Bobby Solo, Marcel Pavel, Andrei Bănuță și Marta Verrecchia.

Seara va fi prezentată de Anca Țurcașiu și Ramona Bădescu, iar la pupitrul dirijoral se vor afla Andrei Tudor, Ionel Tudor și Rocco Pallazzo, cu acompaniamentul Orchestrei Festivalului de Muzică Ușoară Mamaia.

Povestea Mamaia 2026 continuă apoi între 26 și 28 august cu Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc.

Biletele sunt disponibile pe iabilet.ro.

Festivalul Mamaia este organizat de Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, Consiliul Județean Constanța, cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanța.

Le mulțumim Televiziunii Române, Magic FM, OMD MAMAIA-Constanța, OMD Județul Constanța-Riviera Românească, Radio Constanța, Doina FM și Marab Perfumery pentru susținere.

Mulțumim, de asemenea, Kardians Design, brand și atelier românesc de lux specializat în arta decorativă din sticlă și în prelucrarea unică a oglinzilor, pentru realizarea trofeelor și premiilor festivalului, create de artistul Constantin Pâslaru.