Morning Glory

Morning Glory Morning Glory - Investim în Juniory

Zeci de copii din medii defavorizate vor fi sprijiniți de Rock FM cu fonduri pentru prevenirea abandonului școlar

Zeci de copii care provin din medii defavorizate, cu vârsta între trei și șase ani, vor fi sprijiniți de Rock FM pentru a-și continua educația, în cadrul campaniei emisiunii Morning Glory cu Răzvan Exarhu „Investim în Juniory”. Majoritatea copiilor locuiesc în cartierul Ferentari din București, acolo unde participă în fiecare weekend la Grădinița de Sămbătă, un program de prevenire a abandonului școlar al Asociației Casa Bună.

“Ne simțim foarte bine când facem fapte bune, de fapt, alături de audiențele pe care le facem și care cresc continuu, asta e o răsplată la fel de valoroasă pentru noi cei care ne trezim în fiecare dimineață la 5 fără un sfert. Suntem, firește și mândri să fim parte a acestui proiect generos prin care facem ceva concret pentru acei copii care se nasc cu inegalitate de șanse. Altfel spus, Morning Glory, Morning Glory, E mândri-realizatory / Și e fericiți că poate / Să ajute juniory. Mai facem, că ne place” declară Răzvan Exarhu, realizatorul emisiunii Morning Glory, Rock FM.

Concret până pe 28 februarie 2023, o colecție de tricouri imprimate cu expresii și rime deja celebre ale emisiunii Morning Glory de la Rock FM, sunt disponibile exclusiv în magazinele Auchan. Orice produs achiziționat în cadrul campaniei va reprezenta o donație de 15% din prețul său către Asociația Casa Bună. Produsele din campania „Morning Glory, Morning Glory, Investim în Juniory” includ o colecție  tricouri unisex, cu un design inedit și sunt inscripționate cu mesaje unice, inspirate din emisiune si glumele lui Răzvan Exarhu cum ar fi: „Morning Glory, Morning Glory, Stau pe spate muncitorii” sau „Morning Glory, Morning Glory, Se îneacă peștișorii”. Disponibile în toate hipermarketurile Auchan tricourile sunt listate la prețul de 60 de lei.

Inițiat acum patru ani, programul Grădinița de Sâmbătă al Asociației Casa bună a sprijinit prevenirea abandonului școlar pentru zeci de copii. În toată această perioadă au fost livrate 400 de ore de activități extrașcolare și 500 de ore de activități educaționale. Programul Grădinița de Sămbătă beneficiază de sprijinul a peste 40 de voluntari. Tahir, un băiețel de șase ani, este unul dintre copiii care au făcut parte din programul asociației, acum fiind la clasa pregătitoare, având rezultate bune la școală.

Aproximativ 30,000 de elevi abandonează școala în fiecare an, majoritatea fiind băieți

Conform rapoartelor oficiale despre starea învățământului preuniversitar și universitar în anul 2019-2020, publicate de Ministerul Educației, cea mai mare rată de abandon școlar este la începutul și la finalul ciclului de învățământ, la clasele pregătitoare și a V-a, în ciclurile primar și gimnazial, iar cel mai intens fenomen de abandon școlar este în mediul rural, unde peste 23% dintre elevii intrați în școală acum 8 ani abandonaseră școala până la terminarea gimnaziului. 

35,3 mii de elevi din ciclurile primar și gimnazial au abandonat școala în anul școlar 2018-2019, potrivit raportului pentru anul 2020. Cu un an înainte, numărul elevilor care au abandonat era de 28 de mii, la fel și cu un an înaintea acestuia. De regulă abandonează mai mult băieții decât fetele, dar anul trecut a avut loc o creștere similară a abandonului la ambele categorii.

Abandonul școlar generează șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate. Sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii: probleme personale sau familiale, dificultăți de învățare sau o situație socio-economică precară, potrivit Comisiei Europene. Alți factori importanți sunt funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli și relațiile dintre profesori și elevi. Efectele abandonului şcolar se resimt pe termen lung asupra evoluţiei societăţii şi creşterii economice. Cei care au părăsit timpuriu şcoala au tendinţa să participe mai puţin la procesul democratic şi sunt cetăţeni mai puţin activi. Abandonul şcolar afectează şi procesul de inovare şi creştere, pentru că aceasta se bazează pe forţa de muncă competentă în întreaga economie, nu doar pe cea din sectoarele de înaltă tehnologie.