Rock News

Rucsacul cu povestiri de pe Via Transilvanica ajunge în Țara Hațegului

Câte Țări încap într-un Rucsac? În cea de-a 6 zi a proiectului „Rucsacul cu povestiri de pe Via Transilvanica” au fost intrat lejer două: Țara Gugulanilor și Țara Hațegului. Inedită a fost și trecerea, pe o cale ferată fără trenuri, fără gară și fără șine. Dar plină de călători.

O bornă Via Transilvanica ține loc de graniță și ghidează drumeții care vin dinspre Terra Dacica, veniți din direcția Putna și merg spre Terra Banatica, cu destinația Drobeta. Desigur, se poate și invers, așa cum am făcut noi de data asta, pentru a mapa cele mai noi trei ținuturi. 

Am început ziua în capitala Țării Gugulanilor, Caransebeș, un oraș despre putem spune cu sinceritate că ne-a plăcut. Ne-a plăcut mult. Prima clădire vizitată a fost Primăria Caransebeș. Luna trecută s-au împlinit 120 de ani de când s-a pus piatra de temelie a edificiului care adăposteşte, azi, administraţia locală a municipiului de pe malurile Timişului şi Sebeşului. Conform istoricului caransebeşean Constantin Brătescu, cel care a scris câteva monografii dedicate acestui oraş, actuala clădire a primăriei a fost construită în decurs de numai un an, respectiv între iunie 1902 şi iunie 1903.

Edificiul în stil eclectic se distinge prin influențele neogotice și elementele din arta decorativă interioară rocaille de secol XVIII (primă manifestare a rococo-ului francez).


Surpriza zile a fost Sinagoga Beit’El sau „Casa lui Dumnezeu”, construită în anul 1893. Este o construcție superbă, cu arhitectură de tip neogotic de influență spaniolă (singurul templu de acest fel din România) care prin arta decorativă interioară, specifică goticului spaniol, conservată extrem de bine, întregește interiorul inovativ de influență vest-europeană. Așa cum s-a întamplat în istorie, dupa cel de-al doilea Război Mondial, numărul evreilor din Caransebeș a scăzut drastic, iar serviciul religios se realizează în prezent doar ocazional, de către rabinul din Timișoara. 





Odată cu plecarea din Caransebeș, echipa Cronicari Digitali a lăsat în urma Terra Banatica. În fața noastră s-a deschis un teritoriu cu un farmec aparte, situat la întretăierea unor rute culturale şi comerciale străvechi, fiind adesea considerată o Transilvanie în miniatură. Prima oprire am făcut-o chiar la Casa Geoparcului Țara Hațegului.


Geoparcul Țara Hațegului este primul Geoparc Internațional din România și din Europa de Est recunoscut ca sit UNESCO, pentru modul creativ de valorificare turistică, educațională și științifică a unui patrimoniu geologic și cultural deosebit. Factorul cheie care personalizează acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri din Cretacic Superior. 

În trecut, zona era o insulă din oceanul Tetis. Fiind cam cât Irlanda, aici era o lume întreagă, dar izolată.  Ca o adaptate a condițiilor, a apărut nanismulul insular. Dinozaurii pitici din Depresiunea Hațeg sunt unici în lume, importanța științifică și atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor și a unor reptile.



Cronicari Digitali și Raiffeisen Bank România adună poveștile în Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica cu susținerea TRUST MOTORS, partener de mobilitate, GO PRO, partener de video storytelling și al partenerilor media Rock FM, Spot Media, Dilema Vecheși PressOne. 

Ce este ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”

În 2022, Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica continuă povestea celui mai amplu proiect de storyteling digital dedicat comunităților locale. Experiențele și descoperirile jurnaliștilor și creatorilor de conținut pot fi urmărite cu ajutorul #cronicaridigitali, pe www.cronicaridigitali.ro, dar și într-un jurnal zilnic de călătorie la Rock FM și pe rockfm.ro. 

Rezidența itinerantă de digital stoytelling pe Via Transilvanica

Din 2021, Cronicari Digitali, platforma culturală creată de agenția Zaga Brand și de Asociația HUMART, derulează, în parteneriat cu Raiffeisen Bank, un proiect multianual tip rezidență itinerantă de digital storytelling pentru a pune în valoare patrimoniul cultural și antreprenoriatele în dezvoltare de pe Via Transilvanica. Astfel a fost realizată prima monografie digitală de pe Via, odată cu parcurgerea ei în premieră, de la un capăt la celălalt, într-un Heritage Trip special, la care au participat peste 20 de creatori de conținut (blogeri, vlogeri, instagrameri), producători video și soundtrack, jurnaliști, copywriters, fotografi profesioniști. Povestea Via Transilvanica a atins în 2021 10% din totalul utilizatorilor de rețele social media din România. 1 din 2 utilizatori de Instagram din România a fost pe Via Transilvanica pe parcursul proiectului. Peste 20 de materiale multimedia au spus povestea comunităților de pe Via, majoritatea necunoscute publicului larg. 

Via Transilvanica, proiect al organizației Tășuleasa Social, este cel mai puternic traseu de călătorii tematice din România. Pe un parcurs de aproximativ 1.400 de kilometri, unește România de la Putna, la Drobeta Turnu‑Severin printr-o cărare marcată și amenajată. Acest traseu poate fi parcurs după voia călătorului, fie pe etape, fie în întregime, pe jos, cu bicicleta, sau chiar și călare. Drumul traversează zece județe, 60 de comunități și promovează valorile culturale, etnice, istorice și naturale și diversitatea României în spiritul „turismului lent”.